Economia Rusiei se clatină, dar prăbușirea regimului Putin rămâne un scenariu prea optimist. Cheia rămâne tot frontul

În pofida sancțiunilor occidentale, a scăderii veniturilor din petrol și gaze și a epuizării accelerate a rezervelor statului, economia Federației Ruse nu se află încă în colaps. Mai mult, ideea că problemele structurale ale economiei ar putea duce, de la sine, la răsturnarea regimului lui Vladimir Putin este „excesiv de optimistă”.

Evaluarea îi aparține analistului militar britanic Michael Clarke, într-un comentariu pentru Sky News, și vine ca un avertisment rece într-un moment în care, inclusiv în Ucraina, se fac tot mai des prognoze despre o implozie iminentă a sistemului de la Kremlin.

O economie sub presiune, dar încă funcțională

Potrivit lui Clarke, războiul este o povară nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Rusia, a cărei economie „suferă vizibil”. În octombrie anul trecut, Statele Unite au introdus sancțiuni dure împotriva giganților energetici Rosneft și Lukoil – descriși de analist drept „cele două motoare care pompează bani prin venele militare ale Rusiei”.

Cu toate acestea, subliniază Clarke, economia rusă „nu s-a prăbușit sub presiunea cumulată a sancțiunilor”, deși „se clatină mult mai puternic decât înainte”.

După declanșarea invaziei pe scară largă în februarie 2022, Rusia a cunoscut chiar un impuls artificial de creștere, alimentat de explozia cheltuielilor militare. PIB-ul a crescut atunci cu aproximativ 4,5%. Acest model începe însă să se epuizeze. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, în 2026 creșterea economică a Rusiei ar putea coborî sub 0,8% – cel mai slab rezultat dintre economiile dezvoltate.

Deficite, lipsă de oameni și rezerve pe sfârșite

Lista vulnerabilităților este tot mai lungă: deficit acut de forță de muncă, un sistem financiar sufocat – deoarece creditele sunt direcționate aproape exclusiv către industria de apărare –, scăderea prețurilor la energie și consumarea accelerată a fondului suveran.

Kremlinul a cheltuit deja aproximativ jumătate din rezervele sale financiare, într-o încercare de a menține stabilitatea bugetară și de a susține efortul de război. Cu toate acestea, Clarke nu anticipează o prăbușire economică în sens clasic.

„Există numeroase exemple de state care au trăit mult timp sub sancțiuni severe fără să colapseze”, explică analistul.

De ce nu vor ieși rușii în stradă

Michael Clarke respinge ideea că deteriorarea nivelului de trai ar putea declanșa proteste de masă capabile să zguduie regimul. Rusia, spune el, funcționează ca o societate aproape totalitară, în care chiar și o scădere dramatică a veniturilor populației nu este suficientă pentru a scoate oamenii în stradă.

„Singurul scenariu care ar putea duce la o destabilizare internă reală este nemulțumirea elitei ruse, atunci când aceasta va considera că Putin le distruge afacerile și interesele”, afirmă Clarke.

Cheia nu este doar economia, ci frontul

Chiar și în acest caz, avertizează analistul, presiunea economică trebuie dublată de eșecuri militare. Fără succese clare ale armatei ucrainene pe câmpul de luptă, nemulțumirea elitelor ruse nu va atinge un nivel critic.

„Abia atunci problemele structurale ale economiei vor începe să conteze cu adevărat”, concluzionează Clarke.

Între timp, în timp ce Kremlinul visa la o reapropiere de Washington și la revenirea companiilor americane, realitatea economică s-a degradat vizibil: producția industrială a scăzut cu zeci de procente, s-au închis cu aproximativ 50.000 de companii mai multe decât s-au deschis, iar bugetul statului a intrat într-o criză cronică. Banii s-au terminat simultan pentru stat, mediul de afaceri și populație.