Forțele politice anti-UE cresc în România, deși cifrele arată că nivelul de trai a crescut și am depășit la PIB țări precum Ungaria sau Croația. Economistul Radu Nechita, co-autor al unui studiu despre România la 17 ani de la aderare, susține că dezamăgirea are legătură cu clasa politică.

Cercetătorii au analizat situația economică a României la 17 ani de apartenență la Piața Unică Europeană.

„Cei care spun „vai, era mai bine pe vremea lui Ceaușescu” sau „ne-au transformat în colonie”, sau care încearcă să ne îndrepte spre Rusia sau spre orice altceva decât spre cea mai prosperă zonă economică și geopolitică din lume, și anume Occidentul, nu au dreptate”, susține conferențiarul universitar Radu Nechita de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) de la Cluj-Napoca, Facultatea de Studii Europene, unul dintre economiștii care a publicat zilele trecute studiul „Revitalizarea Pieței Unice pentru următorii 30 de ani”.

Ceilalți autori sunt Christian Năsulea și Diana-Florentina Năsulea de la Academia de Studii Economice București.

„În general, aderarea României la UE a fost o poveste de succes: standardele de trai au crescut semnificativ din 2000, când această perspectivă de aderare a devenit o anticipare realistă. De la 17% din media UE în 2000, PIB real / locuitor al României a crescut la 24% în 2007 și a ajuns la 35% în 2023 (Eurostat, 2024). În unele zone mai prospere, nivelul de trai este peste media UE și mai mare decât în unele regiuni ale „Vechii Europe”. Evoluția nivelului de trai (PPS) în raport cu alte țări din Europa Centrală și de Est și cu media UE ilustrează un proces de recuperare a decalajelor”, se arată în studiu.

În studiu este citat economistul Jan in 't Veld, care a estimat într-o analiză publicată în 2019, că neaderarea la piața internă ar fi însemnat pentru România un PIB mai mic de 9,2%.

PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare era anul trecut în Romania de 78% din media UE. Am devansat țări precum Ungaria, Croaţia, Slovacia, Letonia sau Grecia.

De ce românii cred că ne îndreptăm într-o direcție greșită

În aceste condiții, l-am întrebat pe Radu Nechita de ce peste 70% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită (conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro în martie).

Una dintre explicațiile lui Nechita este că întrebarea este destul de generală. În plus, explică el, Produsul Intern Brut (PIB) nu este un indicator ideal dacă ne referim la calitatea vieții dintr-o țară.

PIB-ul exprimă valoarea nou creată într-un an într-o țară, dar nu spune nimic despre activele la care se adaugă această valoare. Practic, este vorba de suma salariilor și profiturilor, dar indicatorul nu spune la ce se adaugă acestea, care este nivelul de prosperitate de la care pornim.

Cât despre faptul că PIB-ul României este mai mare decât cel al unor țări care par că o duc mai bine decât noi, Nechita susține: „Dacă ni se pare că în Ungaria pare să fie mai multă bunăstare decât la noi, e posibil să avem dreptate, pentru că este mai multă acumulare. Poate că la ei s-a distrus mai puțin decât s-a distrus la noi. Ar fi multe nuanțări de făcut”.

În ceea ce privește PIB-ul raportat la paritatea puterii de cumpărare, trebuie să ținem cont că la noi unele servicii și produse sunt mai ieftine.

„Dacă este să ne referim, de exemplu, la unele servicii medicale, acestea sunt de patru-cinci ori mai ieftine la noi decât în Italia, chiar dacă veniturile în medie în Italia sunt doar de vreo de două-trei ori mai mari decât cele din România”, explică el.

„O reflectare a stării de dezamăgire față de politicieni”

Cu toate că vorbim despre cifre și medii statistice, economistul susține că realitatea este incontestabilă: „Lucrurile s-au ameliorat, stăm mai bine decât vor unii să prezinte. Sigur, este ceva ce graficele nu arată, faptul că puteam sta mult mai bine decât stăm acum.”

Cât despre procentul mare de români care cred că ne îndreptăm într-o direcție greșită, Nechita susține că este „o reflectare a stării de dezamăgire a populației față de această clasă politică“.

„Eu văd semnalele pozitive, dar văd și că aș fi putut avea nivelul acesta de trai din 2010 sau 2000. Văd că s-au pierdut un deceniu sau două”, spune economistul.

Studiul mai relevă câteva provocări în această „imagine generală relativ frumoasă”: „În medie, România rămâne deocamdată una dintre cele mai sărace țări din UE , cu o parte semnificativă a populației rurale care se află în pragul sărăciei absolute.”

Pe lângă frustrările legate de clasa politică, forțele politice anti-UE cresc în România și pe fondul unor preocupări economice. Studiul le enumeră pe următoarele: România încă nu este acceptată în zona Schengen, ceea ce reprezintă o povară indirectă, dar semnificativă asupra liberei circulații a cetățenilor și a serviciilor); noile reglementări sunt percepute discriminatorii (în special față de transportatorii români și industria agroalimentară) sau excesiv de costisitoare (energie și industria auto).

Cui datorăm această bunăstare

Radu Nechita a susținut că aceste statistici care relevă faptul că România recuperează din decalajele de dezvoltare față de țările vestice și depășește economiile țărilor vecine, nu trebuie interpretate ca o dovadă de competență a clasei politice.

„Ceea ce s-a realizat s-a realizat aproape împotriva lor, în pofida lor, nu datorită lor. Ei au a fabricat preponderent o stare de instabilitate, au dat dovadă de o incontinență legislativă absolut înspăimântătoare. Uitați-vă de câte ori a fost modificat Codul fiscal, deci de minimum 10 ori pe an. Discut de 10 texte legislative, nu de 10 modificări, pentru că modificările se numără cu sutele pe an”, a explicat el.

Și atunci, cui datorăm dezvoltarea țării?

„Ceea ce s-a realizat se datorează în primul rând investitorilor români și străini și muncitorilor, salariaților din sectorul privat din România. Lor le datorăm aceste lucruri. Ei au făcut eforturile restructurării economiei, ei au fost concediați prin anii '90. Ei au lucrat pe salarii de nimic la început, care au atras investitorii prin anii '90. Ei au fost celor cei cărora li s-au tăiat salariile, ei au fost cei care în pandemie au fost dați afară și au fost cei care au plătit impozitele din care este alimentată toată infrastructura țării”, a explicat specialistul.

Concluzia studiului este, conform lui Nechita, că cel mai important câștig al nostru datorat aderării la UE nu sunt fondurile europene: „Asta este o viziune de pomanagii. Beneficiile conectării la Vest, în general, și la Uniunea Europeană în special sunt incontestabile. Ele nu se rezumă la fondurile europene pe care le primim, pentru că ele reprezintă undeva la 3% din PIB”.

Cât despre restul de 97% din PIB, Radu Nechita susține că este datorat „conectării la această sferă, la această zonă de prosperitate, la această comunitate de valori“.

„Nu banii, ci regulile care ne vin din Occident. Boierii noștri de la începutul secolului a 19-lea când au călătorit în Occident au fost șocați de diferența de nivel de trai dintre țările din vest și țările române, și ei au înțeles atunci că aceea este direcția noastră. Am fi fost mult, mult mai departe, fără sincopele dictatoriale de dreapta și de stânga pe care le-am cunoscut. Deci nu fondurile europene, ci valorile europene sunt sursa prosperității”, conchide economistul de la UBB.