Elena Udrea, condamnată DEFINITIV la 6 ani de închisoare cu executare! Minuta ședinței

Elena Udrea, condamnată DEFINITIV la 6 ani de închisoare cu executare! Minuta ședinței

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a condamnat-o pe Elena Udrea la șase ani și patru luni de închisoare în Dosarul Bute. Sentința este definitivă. Rudel Obreja a primit și el cinci ani de închisoare. Elena Udrea se află acum în Costa Rica, unde a cerut statutul de refugiat. În primă instanţă, Udrea fusese condamnată la şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, precum și la plata a aproape 3 milioane de euro despăgubiri.

 Magistratii au pastrat in cazul celorllati inculpati deciziiile date in faza de fond.

Minuta ședinței:

I. Respinge, ca neîntemeiată, cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelanta intimată inculpată Udrea Elena Gabriela. II. Admite apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpatul Obreja Rudel împotriva sentinţei penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 1532/1/2015.

1. Desfiinţează în parte sentinţa apelată, numai în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Obreja Rudel, sub aspectul încadrării juridice date faptelor de evaziune fiscală reţinute în sarcina sa şi al omisiunii aplicării pedepsei accesorii şi, rejudecând:

2. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi lit. c Cod penal din 1969 în pedepsele componente astfel: - 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969 pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită prev. de art. 26 rap. la art. 254 alin.1 Cod penal din 1969 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal; - 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b şi lit.c Cod penal din 1969 pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit.c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal; -3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi lit.c Cod penal din 1969 pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal şi - 3 ani închisoare, aplicată inculpatului Obreja Rudel prin sentinţa penală nr. 983 din 17 iunie 2015 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr.495 din 22 martie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, pedepse pe care le repune în individualitatea lor;

3. În baza art. 386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptelor de evaziune fiscală reţinute în sarcina inculpatului Obreja Rudel, din infrac?iunile prevăzute de art. 9 alin.1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal ?i de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 33 lit. a Cod penal din 1969, în infracţiunea prevăzută de art. 9 alin.1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 ?i art. 5 Cod penal, text în baza căruia condamnă pe inculpatul Obreja Rudel la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi lit. c Cod penal din 1969.

4. În baza art. 36 alin. 1 coroborat cu art. 34 şi art. 35 Cod penal din 1969 contope?te: -pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969 pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită prev. de art. 26 rap. la art. 254 alin.1 Cod penal din 1969 şi art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal cu - pedeapsa stabilită prin prezenta decizie, de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi lit. c Cod penal din 1969 pentru infracţiunea prevăzută de art. 9 alin.1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal şi cu - pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului Obreja Rudel prin sentinţa penală nr. 983 din 17 iunie 2015 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr.495 din 22 martie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I Penală şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi lit. c Cod penal din 1969.

5. În baza art. 71 Cod penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b ?i lit. c Cod penal din 1969. 6. Menţine restul dispoziţiilor din sentinţa apelată. III. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Lungu Ştefan, Nastasia Gheorghe şi Botoroagă Dragoş Marius, precum şi de părţile civile SNTGN Transgaz SA, SN Nuclearelectrica SA, Societatea Naţională a Apelor Minerale SA, SNGN Romgaz SA şi Speeh Hidroelectrica SA împotriva aceleiaşi sentinţe. IV. Ia act de retragerea apelului declarat de inculpata Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria împotriva aceleiaşi sentinţe.

V. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de apelul formulat de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de către inculpatul Obreja Rudel rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. 2 şi 4 Cod procedură penală, obligă apelanţii intimaţi inculpaţi şi apelantele părţi civile la plata cheltuielilor judiciare către stat astfel: pe apelanta intimată inculpată Udrea Elena Gabriela la plata sumei de 1000 de lei, pe apelantul intimat inculpat Breazu Liberiu Tudor la plata sumei de 700 de lei, pe apelanţii intimaţi inculpaţi Lungu Ştefan, Nastasia Gheorghe şi Botoroagă Dragoş Marius şi pe apelantele părţi civile civile SNTGN Transgaz SA, SN Nuclearelectrica SA, Societatea Naţională a Apelor Minerale SA, SNGN Romgaz SA şi Speeh Hidroelectrica SA la plata sumei de câte 600 lei, iar pe apelanta intimată inculpată Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria la plata sumei de 200 de lei. În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi Udrea Elena Gabriela, Obreja Rudel, Breazu Liberiu Tudor, Lungu Ştefan, Nastasia Gheorghe, Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria, Botoroagă Dragoş Marius, precum şi pentru apelantul intimat inculpat Ariton Ion, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 130 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2018.

Elena Udrea este unul dintre cei mai puternici politicieni din ultimul deceniu, fost candidat la alegerile prezidentiale din 2014 si fost ministru al Dezvoltarii. In prezent, ea este plecata in Costa Rica.

Dosarul este pe rolul instantelor din aprilie 2015. Completul de judecata a fost format din: Mirela Sorina Popescu (presedinte), Constantin Epure, Simona Encean, Ionut Matei si Simona Cirnaru. Dupa ce cazul a ramas in pronuntare, Elena Udrea a solicitat repunerea dosarului pe rol in baza unor "dezvaluiri" facute de fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, care a publicat mai multe note SRI care ar avea legatura cu acest caz.

Pana acum, Completul de 5 judecatori a amanat o data decizia in acest caz. Intr-un interviu acordat saptamana trecuta Gazetei Sporturilor, Elena Udrea era optimista si arata jurnalistilor care au vizitat-o in Costa Rica ca "pe 5 iunie vor trimite dosarul la rejudecare si ma intorc in tara inaintea voastra!".

De la inceputul anchetei in acest dosar, Elena Udrea a sustinut ca este nevinovata si a cerut achitarea sa.

Condamnata de trei judecatoare

Condamnarea in faza de fond a dosarului, din 27 martie 2017, a fost data de un complet format din trei judecatoare: Angela Dragne, Leontina Serban si Florentina Dragomir.

"Ma judeca un complet de femei, cu mici exceptii, femeile sunt mai curajoase si mai puternice. Ma bucur ca in acesti doi ani am daramat niste mituri. Nu am intrat in politica (sic!) ca sa fac bani... Daca ar fi sa o iau de la capat, as face din nou in asa fel incat Bute sa boxeze in Romania. Sper si cred ca voi fi judecata pe probe, nu pe parerile despre mine, mai bune sau mai rele", a sustinut Udrea, in martie 2017.

Unii dintre inculpati au recunoscut acuzatiile din acest dosar, altii le-au negat si au sustinut ca sunt nevinovati. Aceeasi situatie s-a pastrat in faza de apel a dosarului. Cei care au negat acuzatiile sunt: fostul presedinte al Federatiei Romane de Box, Rudel Obreja, fostul administrator al mosiei Nana, Tudor Breazu, si fostul ministru al Economiei, Ion Ariton.

Obreja condamnat, Ariton achitat

In martie 2017, Obreja a fost condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare. Instanta a decis si confiscarea de la fostul boxer a sumei de 3.000.000 de lei si obligarea acestuia la plata sumei de 737.507 lei cu titlu de despagubiri civile catre ANAF.

Judecatorii au mentinut sechestrele asiguratorii puse pe mai multe bunuri mobile si imobile aflate in proprietatea Elenei Udrea si a lui Rudel Obreja.

Breazu a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la luare de mita. In acelasi timp, fostul ministru al Economiei Comertului si Mediului de Afaceri, Ion Ariton, judecat pentru participatie improprie la abuz in serviciu si folosire a influentei in scopul obtinerii de foloase necuvenite, a fost achitat.

Condamnari cu suspendare pentru cei care au recunoscut

Ceilalti patru inculpati din dosar, care au recunoscut acuzatiile, au fost condamnati la pedespe cu suspendare.

Este vorba de fostul secretar din MDAR, Gheorghe Nastasia (4 ani), fosta sefa a Companiei Nationale de Investitii, Ana Maria Topoliceanu (3 ani), afaceristul Dragos Botoroaga (2 ani si 6 luni) si fostul consilier personal al Elenei Udrea, Stefan Lungu (1 an si 6 luni).

"Au avut o conduita sincera pe parcursul procesului penal, au recunoscut faptele inca din faza urmaririi penale, au descris imprejurarile in care s-au savarsit faptele, prin declaratiile lor contribuind la aflarea adevarului in cauza", au motivat judecatorii condamnarile cu suspendare.

Inalta Curte a aratat ca acestia "au oferit detalii in legatura cu modalitatea de derulare a activitatilor infractionale, incasarea comisionului de 10% prin interpunerea Last Time Studio SRL si Ekaton Consulting SRL, primirea sumelor de 200.000 euro si 900.000 euro, dar si cu privire la destinatia banilor primiti cu titlu de mita".

De ce a fost condamnata Udrea

Dosarul Gala Bute a ajuns la Inalta Curte in aprilie 2015, faptele fiind de luare sau dare de mita, abuz in serviciu, complicitate la luare de mita, evaziune fiscala si spalare de bani.

In esenta, cazul a privit modul in care Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a platit servicii de promovare a Romaniei cu ocazia organizarii Galei Internationale de Box profesionist. In timpul anchetei au fost descoperite si alte fapte de coruptie.

"Sumele de bani primite cu titlu de mita de inculpata Udrea Elena Gabriela in modalitatile descrise au un cuantum deosebit de ridicat, iar prejudiciul produs in dauna Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, ca urmare a achitarii contravalorii serviciilor de promovare a Romaniei cu ocazia evenimentului sportiv din luna iulie 2011 de la bugetul de stat, este semnificativ", arata Inalta Curte in motivarea deciziei din 2017.

Udrea a fost gasita vinovata pentru trei infractiuni de luare de mita (pentru fiecare infractiune a primit cate 4 ani, 5 ani si 6 ani) si pentru o infractiune de abuz in serviciu (pentru care a fost condamnata la 6 ani) . Fostul ministru a fost achitat pentru infractiunea de tentativa de deturnare de fonduri europene.

Sume mari de bani

"Scopul educativ si preventiv al pedepsei aplicate inculpatei Udrea Elena Gabriela nu poate fi atins decat prin privare de libertate, avand in vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, cuantumul deosebit de ridicat al sumelor de bani primite cu titlu de mita, calitatea in care a comis faptele - aceea de ministru, prejudiciul insemnat cauzat Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului", a motivat Inalta Curte decizia data pe fond in acest caz.

Bani pentru PDL

Magistratii au explicat de ce au dat aceasta sentinta dupa ce au analizat toate probele: interceptari, denunturi, declaratii, confruntari dintre cei implicati sau documente. Ei au atras atentia asupra functiilor celor implicati in acest dosar si ca banii din aceasta afacere ar fi ajuns la Elena Udrea si PDL.

"Astfel, infractiunile comise sunt de o gravitate sporita avand in vedere ca persoane detinand functii publice importante la cel mai inalt nivel - ministru, director general al Companiei Nationale de Investitii, secretar general al ministerului sau consilier personal al ministrului - s-au implicat in mecanisme infractionale pentru favorizarea anumitor operatori economici dispusi la randul lor sa restituie un procent din sumele incasate, cu consecinta atingerii semnificative a principiului liberei concurente si insusirii, fara drept, a unor importante sume de bani folosite de inculpata Udrea Elena Gabriela in interesul sau personal sau al Organizatiei PDL Bucuresti", a motivat Inalta Curte.

"Nu este lipsita de relevanta nici modalitatea de savarsire a infractiunilor, schemele infractionale gandite si puse in practica de inculpati pentru a intra in posesia sumelor de bani platite de agentii economici cu titlu de mita, creandu-se aparenta unor operatiuni legale", au mai aratat magistratii.



Citește și:

populare
astăzi

1 Horoscop luni, 18 martie. O zodie va fi trădată de cineva drag. Peștii vor avea parte de o surpriză

2 VIDEO Milionarul cu șase clase, o nouă aroganță

3 VIDEO Aproape interesant...

4 România construiește cea mai mare bază NATO din Europa

5 Pescobar a angajat-o pe noua Larisa