Escorta navală promisă de Trump în Strâmtoarea Hormuz nu calmează piețele: investitorii fug de risc

Piețele bursiere globale au înregistrat noi scăderi miercuri, în pofida încercărilor președintelui american Donald Trump de a calma temerile privind o criză energetică în Strâmtoarea Hormuz. Investitorii au rămas prudenți, chiar dacă liderul de la Casa Albă a sugerat că Marina SUA ar putea escorta petrolierele prin această rută vitală, iar armata americană a susținut că „nu există nicio navă iraniană în deplasare” în zonă.

Asia și Orientul Mijlociu, în fruntea declinului

Indicele sud-coreean Kospi a condus valul de vânzări, cu o scădere de până la 12% la un moment dat – cea mai amplă cădere zilnică din 2008. Tranzacționarea la Seul a fost suspendată temporar.

În Japonia, indicele Nikkei 225 a coborât cu 3,9%, în timp ce în China, CSI 300 a pierdut 1,3%. În India, indicele Nifty 50 a scăzut cu 2%.

Bursele din Dubai și Abu Dhabi, redeschise pentru prima dată după atacurile SUA și Israel asupra Iranului, au înregistrat la rândul lor pierderi semnificative în debutul ședinței.

Strâmtoarea Hormuz, punct critic pentru economia globală

Conflictul din Orientul Mijlociu a paralizat în mare măsură traficul prin Strâmtoarea Hormuz, arteră prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial și volume importante de gaze naturale lichefiate.

Prețul petrolului Brent – reper internațional – a urcat cu încă 1,4%, la 82,53 dolari pe baril, după ce atinsese anterior cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025.

Președintele Trump a declarat pe platforma sa, Truth Social, că SUA sunt pregătite să asigure „fluxul liber al energiei către lume” și, dacă va fi necesar, să escorteze petrolierele „cât mai curând posibil”.

Cu toate acestea, piețele au rămas sceptice.

Impact economic global

Directorul executiv al Goldman Sachs, David Solomon, a avertizat că investitorii vor avea nevoie de „câteva săptămâni” pentru a evalua pe deplin implicațiile intervenției militare conduse de SUA.

„Suntem într-o perioadă foarte precarǎ”, a declarat și Kenneth S. Rogoff, fost economist-șef al Fondul Monetar Internațional. El a comparat incertitudinea actuală cu atmosfera de la începutul Primului Război Mondial, când consecințele economice erau greu de anticipat.

Experții avertizează că o întrerupere prelungită a livrărilor de energie din regiune – care asigură circa 30% din petrolul și 17% din gazele naturale la nivel mondial – ar putea alimenta inflația globală. Băncile centrale ar putea fi forțate să majoreze dobânzile, crescând costurile creditelor ipotecare și ale împrumuturilor pentru companii, ceea ce ar frâna consumul și investițiile.

Lecțiile trecutului și limitele tranziției verzi

Crizele petroliere din anii 1970 au determinat multe state să urmărească o mai mare independență energetică. În prezent, alianța OPEC+ a promis majorarea producției pentru a compensa eventualele pierderi.

Însă, în pofida investițiilor în energie regenerabilă, în special în Germania și China, economia globală rămâne puternic dependentă de combustibilii fosili.

Statele din Europa și Asia de Est – mari importatoare de energie – sunt considerate cele mai vulnerabile, mai ales în contextul tensiunilor comerciale deja existente. Pentru SUA, deși statutul de principal producător mondial de petrol oferă o anumită protecție, consumatorii americani ar putea resimți rapid creșteri ale prețurilor la carburanți.

În scenariul optimist, conflictul s-ar putea încheia în câteva săptămâni, iar fluxurile energetice ar reveni la normal. Însă, avertizează analiștii, orice extindere a ostilităților sau atac asupra infrastructurii petroliere ar putea declanșa un nou șoc inflaționist la nivel global.

Pentru moment, piețele par să transmită un mesaj clar: incertitudinea persistă, iar riscurile pentru economia mondială rămân ridicate.