Europa își taxează plajele: Rezervări și costuri suplimentare stârnesc dezbateri

Plaje la mare. Foto: Magnific.com

Plajele devin tot mai aglomerate în Europa. Foto: Magnific.com

Administratorii tot mai multor plaje populare din Europa introduc taxe suplimentare, limite de vizitatori și sisteme de rezervare pentru cei care doresc să-și petreacă zilele de vară pe litoral. Deși fenomenul este prezentat ca o strategie esențială pentru a preveni supraaglomerarea și a asigura gestionarea eficientă a acestor zone, numeroși turiști critică costurile tot mai ridicate și restricțiile, argumentând că plajele ar trebui să rămână spații libere de constrângeri.

Italia, pionier în limitarea accesului pe plaje

Italia se află în avangarda acestei tendințe, cu aproximativ 20 dintre cele mai spectaculoase plaje publice introducând plafoane zilnice și sisteme de rezervare. Potrivit publicației britanice „The Times”, autoritățile motivează aceste decizii prin necesitatea combaterii aglomerației excesive, a deșeurilor abandonate, a degradării dunelor, a distrugerii vegetației și a deranjării vieții marine.

Un exemplu elocvent este Plaja La Pelosa, din nord-vestul Sardiniei, renumită pentru nisipul său alb și apele turcoaz, puțin adânci. Aceasta acceptă zilnic un număr maxim de 1.500 de persoane, iar rezervările sunt obligatorii. În vara anului 2026, locurile pe termen lung erau deja epuizate până la 12 septembrie, iar rezervările deschise cu doar câteva zile înainte se epuizau rapid. Pe Cala Goloritzé, tot în Sardinia, limita a fost stabilită la 250 de vizitatori pe zi. Chiar dacă accesul la această plajă necesită o drumeție de aproximativ 90 de minute, creșterea numărului de turiști a impus introducerea rezervărilor. Spiaggia delle Due Sorelle, lângă Ancona, accesibilă doar pe mare, Baia del Silenzio din Liguria și Spiaggia dei Conigli de pe insula Lampedusa, se numără printre celelalte plaje cu acces limitat.

Daniele Silvetti, primarul orașului Ancona, a subliniat caracterul inevitabil al acestor măsuri în zonele cele mai populate.

„Dacă vrei să salvezi aceste plaje și să eviți închiderea lor pentru public, trebuie să limitezi numărul vizitatorilor”, a declarat acesta, citat de „The Times”.

Sebastiano Venneri, responsabil pentru turism în cadrul organizației ecologiste italiene Legambiente, consideră că rezervările în sezonul de vârf ar putea încuraja turiștii să aleagă alte perioade ale anului sau destinații mai puțin cunoscute.

„Trebuie făcut ceva, deoarece numărul turiștilor la nivel mondial a crescut de la un miliard în anul 2000 și se estimează că va ajunge la două miliarde în 2030. Plaja La Pelosa din Sardinia riscă să dispară chiar și numai din cauza nisipului pe care vizitatorii îl iau pe prosoape”, a declarat Sebastiano Venneri pentru „The Times”.

Deteriorarea mediului este o preocupare majoră. Spiaggia Rosa, o plajă cu nisip roz din Sardinia, a fost închisă definitiv publicului după ce autoritățile au descoperit că vizitatorii luau nisipul acasă drept suvenir. În alte zone, un număr mare de turiști a alungat animalele marine, iar oficialii din Sardinia speră că focile care frecventau peșterile Bue Marino vor reveni odată cu reducerea presiunii turistice.

Comercializarea plajelor și costurile ascunse

Jurnalista Annabel Grossman, editor de turism la „The Independent”, a povestit cum a observat transformarea plajelor de-a lungul timpului. Când a vizitat Tulum, pe litoralul caraibian al Mexicului, în urmă cu două decenii, plaja era aproape pustie. Revenind zece ani mai târziu, peisajul era radical schimbat: malul fusese ocupat de hoteluri, iar accesul la plajă era restricționat, condiționat de plata unor servicii suplimentare. La unul dintre hoteluri, i s-a cerut să cheltuiască cel puțin 200 de dolari pentru a putea lua micul dejun și a accesa plaja.

„M-a durut să constat că acum această plajă «aparținea» hotelului. Dar cât de greu trebuie să fie pentru localnici? Cum trebuie să fie să nu mai poți vizita liber plajele aflate la tine acasă, în timp ce acestea sunt ocupate de oameni care vin pentru yoga la răsărit, băuturi sofisticate și experiențe spirituale?”, a notat Annabel Grossman în articolul său din „The Independent”.

Această experiență i-a revenit în minte jurnalistei în vara anului 2026, când a aflat despre numărul tot mai mare de plaje europene, în special din Italia, care pot fi vizitate doar cu rezervare și cu achitarea unor taxe pentru a-și asigura locul pe nisip.

„Înțeleg că numărul vizitatorilor trebuie controlat și că trebuie să reducem cantitatea de gunoaie și presiunea asupra mediului, dar mă face să mă simt inconfortabil faptul că oricare dintre noi poate pretinde o bucată de nisip”, a mai arătat jurnalista, adăugând că, la fel ca alți turiști, preferă plajele fără rezervări, fără taxe și fără consumație minimă obligatorie, unde se poate veni cu propriile sandvișuri.

Prețuri exorbitante și interdicții pentru mâncarea de acasă

În Italia, aproximativ o treime din linia de coastă este concesionată unui număr de peste 30.000 de cluburi private, care închiriază umbrele și șezlonguri, oferind servicii de bar și restaurant. Prețurile pentru aceste servicii au înregistrat o creștere de aproximativ 24% în ultimii cinci ani, conform datelor unei organizații italiene pentru protecția consumatorilor, citate de „The Times” . În luna august, un set format dintr-o umbrelă și două șezlonguri poate ajunge la 86 de euro pe zi la Cala San Giovanni, în Polignano a Mare, și la 65 de euro la Lido Pizzo, lângă Lecce.

Pe lângă costurile de închiriere, unele cluburi încearcă să interzică vizitatorilor să aducă mâncare și băuturi de acasă, invocând probleme de igienă, curățenie și gestionare a deșeurilor. Presa italiană relatează că turiștii ajung să-și ascundă mâncarea în genți sau să o consume în apropierea apei pentru a evita personalul cluburilor. Astfel de măsuri au stârnit controverse puternice, unii oficiali criticând prețurile practicate și susținând că interdicția sandvișurilor aduse de acasă ar afecta inutil imaginea turismului local.

„Nimeni nu vă poate împiedica să mâncați pe plajă alimentele pe care le-ați adus de acasă. Costul umbrelelor și al șezlongurilor este deja exorbitant. Pare doar un mod elegant de a spune: ori mâncați aici, ori mergeți în altă parte. Marea este un bun comun, nu poate deveni un lux”, a declarat Antonio Decaro, președintele regiunii Puglia, citat de „The Times”.

Operatorii de turism ripostează, afirmând că nu este vorba doar de simple sandvișuri, ci de mese complexe, cu mai multe feluri de mâncare, fructe, deserturi și băuturi. La rândul lor, unii turiști se plâng că, după plata umbrelelor și a șezlongurilor, nu-și mai permit să cheltuiască zilnic încă 40-50 de euro la restaurante.

Restricții pe plaje în alte țări europene

Tendința de limitare a accesului și impunere a unor costuri suplimentare nu se limitează doar la Italia:

  • Franța: Accesul în calanca Sugiton și în zona învecinată Pierres Tombées, din Parcul Național Calanques, lângă Marsilia, se face exclusiv cu rezervare în perioadele aglomerate ale verii. Autoritățile permit aproximativ 400 de vizitatori pe zi, iar turiștii trebuie să prezinte la intrare codul primit după înscriere.

  • Spania: În Insulele Cíes, situate în largul regiunii Galicia și celebre pentru plaja Rodas, accesul este limitat la 1.800 de vizitatori pe zi în sezonul de vârf și la doar 450 în restul anului. Rezervarea accesului este gratuită, însă călătoria dus-întors cu feribotul costă aproximativ 25 de euro, conform unui articol publicat de „The Guardian” . Restricțiile sunt justificate de administratorii parcului prin necesitatea protejării zonei și a asigurării unei experiențe plăcute pentru vizitatori, fără aglomerația din trecut. În stațiunile spaniole obișnuite, accesul pe nisip rămâne gratuit, însă turiștii plătesc tot mai mult pentru serviciile de plajă.

  • Grecia: Plajele sunt publice, dar operatorii privați obțin venituri din închirierea umbrelelor și șezlongurilor sau din consumația impusă la barurile de pe litoral.

  • Croația: Intrarea pe majoritatea plajelor publice este gratuită, însă zonele cele mai căutate sunt împărțite între spații libere și sectoare ocupate de cluburi.

  • Portugalia: Accesul la plaje este de asemenea public, dar hotelurile și cluburile de pe litoral generează venituri din rezervarea de șezlonguri, paturi, prosoape, băuturi și pachete de o zi.

  • România: Pe litoralul românesc nu există plaje publice cu rezervare obligatorie și taxă de intrare. Totuși, turiștii plătesc taxe pentru șezlonguri, umbrele și servicii de beach-bar.

Explorează subiectele:

Plaje Turism Italia


Citește și:

populare
astăzi

1 Taxa europeană pe carbon / un șofer de Dacia Logan ar putea plăti 800 de lei în plus anual

2 Așa o fi?

3 VIDEO Priviți ce se întâmplă la Moscova!

4 Curtea Supremă anulează acordul de concediere Leroy Merlin, angajatul primește de trei ori mai mult

5 „Să te ia dracu, Putin!” / Revolta comercianților care și-au pierdut afacerile în urma atacului cu drone al ucrainenilor din Moscova