Reținerea a două nume grele ale diplomației europene a zguduit Bruxelles-ul și a deschis cel mai serios test de credibilitate pentru instituțiile Uniunii de la criza Santer din 1999. Iar în centrul furtunii se află Ursula von der Leyen, care, la un an din cel de-al doilea mandat al său, se vede confruntată cu spectrul unei noi moțiuni de cenzură, scrie politico.eu.

Procuratura Europeană a confirmat marți reținerea fostei șefe a diplomației UE, Federica Mogherini, și a diplomatului de rang înalt Stefano Sannino, în prezent oficial în Comisia von der Leyen. Investigația vizează suspiciuni „puternice” privind trucarea unei proceduri de achiziții din 2021-2022 pentru înființarea unei academii diplomatice atașate Colegiului Europei—instituție condusă de Mogherini.

Pentru criticii președintei Comisiei, semnalul este clar. „Credibilitatea instituțiilor este în joc”, avertizează Manon Aubry, copreședinta grupului Stânga din Parlamentul European. În culisele Bruxelles-ului, unii oficiali deja vorbesc deschis despre declanșarea unei noi proceduri de neîncredere.

Un scandal cu potențial exploziv

Paralela cu demisia colectivă din 1999 este inevitabilă: dacă acuzațiile se confirmă, Bruxelles-ul s-ar confrunta cu cea mai amplă criză instituțională din ultimele două decenii.

Mogherini, fostă vicepreședintă a Comisiei și Înalt Reprezentant pentru Politică Externă între 2014-2019, și Sannino, fost secretar general al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), nu sunt deocamdată inculpați. Un judecător are la dispoziție 48 de ore pentru a decide următorii pași. Cu toate acestea, simpla lor reținere a răscolit apele într-un moment în care tensiunile dintre von der Leyen și actualul șef al diplomației UE, Kaja Kallas, erau deja evidente.

Un oficial UE o apără pe președintă, sugerând că responsabilitatea ar aparține SEAE, structura autonomă condusă de Kallas. „Oponenții Ursulei von der Leyen vor folosi asta împotriva ei, dar folosesc orice. Pentru că este cea mai vizibilă figură politică din Bruxelles, totul ajunge la ușa ei. Nu este corect să fie trasă la răspundere pentru acțiunile altor instituții”, afirmă acesta.

Comisia nu a comentat cazul lui Sannino, iar Colegiul Europei a evitat întrebările punctuale referitoare la Mogherini, declarând doar că rămâne „angajat la cele mai înalte standarde de integritate”.

O miză politică uriașă, pe fondul creșterii populismului

Ancheta lovește într-un moment sensibil: partidele eurosceptice și de extremă dreapta câștigă teren, iar Uniunea le cere constant statelor membre să întărească lupta anticorupție. Pentru adversarii UE, contextul este perfect.

„Interesant cum Bruxelles-ul dă lecții despre ‘statul de drept’, în timp ce propriile instituții par desprinse dintr-un serial polițist”, ironizează pe X Zoltán Kovács, purtătorul de cuvânt al guvernului Ungariei.

Eurodeputatul român Gheorghe Piperea, din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, spune pentru Politico că ia în calcul o nouă moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, după cea eșuată din iulie.

Nici Moscova nu pierde ocazia să exploateze scandalul. „Oficialii europeni preferă să ignore propriile probleme, în timp ce dau lecții tuturor celorlalți”, comentează purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.

O istorie recentă cu umbre grele

Bruxelles-ul încearcă încă să se desprindă de o serie de scandaluri de corupție: de la „Qatargate” în 2022 la investigațiile privind lobby-ul ilegal al companiei Huawei. În acele cazuri, Comisia și-a păstrat distanța, dând vina pe eurodeputați.

Dar instituția nu a scăpat nici ea complet neatinsă. În 2012, comisarul pentru sănătate John Dalli a demisionat după un scandal legat de industria tutunului. Iar recent, un tribunal european a criticat-o pe von der Leyen pentru refuzul de a face publice mesajele schimbate cu directorul Pfizer în timpul pandemiei.

Actuala investigație este însă mult mai periculoasă, pentru că implică nume extrem de vizibile și acuză fapte grave: fraudă, corupție și violarea secretului profesional.

Impactul asupra încrederii în UE

În interiorul instituțiilor europene, teama de consecințe este vizibilă. Cristiano Sebastiani, reprezentant al sindicatului Renouveau & Démocratie, avertizează că, dacă suspiciunile se confirmă, efectele vor fi „dezastruoase” pentru credibilitatea UE. Spune că a primit „zeci de mesaje” de la angajați îngrijorați de prejudiciul de imagine.

„Nu este bine nici pentru instituții, nici pentru Comisie. Nu este bine pentru Europa. Creează impresia unui cerc elitist, al rețelelor informale și al favorurilor reciproce”, spune un oficial european sub protecția anonimatului. „Iar Mogherini era văzută drept una dintre cele mai eficiente șefe ale diplomației UE—impactul de imagine va fi major.”