Exercițiu de imaginație: cum ar arăta o lume fără TVA. „Nu este obligatoriu în sens absolut, dar în practică este aproape imposibil să renunțăm la această taxă”
Discuțiile atât de prelungite din România despre TVA aproape că invită la un joc mental, prin care publicul își poate imagina cum ar arăta o țară, respectiv o lume în care taxa pe valoare adăugată nu există, cu atât mai mult cu cât aceasta este o invenție relativ recentă raportată la istoria economică a lumii, deși este adevărat că anterior introducerii acesteia economia mondială nu era atât de dezvoltată, scrie Ziare.com.
„Nu este obligatoriu în sens absolut, dar în practică este aproape imposibil fără TVA”
Astfel, într-o intervenție pentru Ziare.com, consultanta fiscală Veronica Duțu a explicat că TVA-ul este unul dintre cele mai eficiente impozite pentru statele lumii, din moment ce are o bază foarte largă de impozitare, aproape toate bunurile și serviciile fiind taxate cu TVA.
Totodată, aceasta mai spune că TVA-ul este greu de evitat, comparativ cu alte taxe, dar și că aduce venituri foarte mari și stabile la bugetul de stat.
Iar în ce privește situația României, consultanta fiscală explică faptul că TVA-ul este cea mai importantă sursă de venit fiscal, aproximativ 30-35% din totalul veniturilor fiscale fiind reprezentate de veniturile din TVA.
„În lipsa acestor sume, statul ar trebui să compenseze prin alte taxe și anume: ar trebui să avem taxe mai mari pe venit, pe profit, impozite mai mari pe proprietate, sau ar trebui ca statul să apeleze la împrumuturi masive, care au însă și costuri pe măsură”, arată Veronica Duțu.
Prin urmare, explică aceasta, nu este obligatoriu în sens absolut să avem acest TVA, dar în practică este aproape imposibil într-o lume modernă să renunțăm la taxa pe valoare adăugată, care, subliniază ea, este o taxă pe consum.
Iar în scenariul în care nu am mai avea această taxă, ar trebui să găsim o alternativă foarte puternică și stabilă, adaugă Veronica Duțu.
Salex Tax-ul american versus VAT-ul european
Totodată, aceasta mai arată că Statele Unite ale Americii nu au TVA exact cum există în Uniunea Europeană, dar au în schimb o altă taxă, care se numește „Sales Tax”, care este aplicată la nivel de stat sau local, la nivelul fiecărui stat în parte.
„Diferențele sunt esențiale, pentru că Sales Tax se aplică doar la vânzarea finală către consumator, nu la fiecare verigă din lanțul economic, așa cum se aplică acum TVA-ul”, explică Veronica Duțu.
În plus, aceasta mai arată că cota Sales Tax diferă foarte mult între state, de la 0%, până la 7-10%, poate chiar și mai mult și, într-adevăr, este mai ușor de administrat, dar generează mai puține venituri la bugetul statului față de TVA, așa cum se aplică în statele Uniunii Europene.
De asemenea, mai trebuie spus că o firmă americană sau o altă entitate (cum ar fi o organizație caritabilă) poate avea dreptul la o scutire de la Sales Tax, caz în care cumpărătorul furnizează un certificat de scutire, iar vânzătorul ajustează rata taxei pe vânzări din SUA la zero.
Firmele remit apoi suma totală autorității fiscale locale sau de stat corespunzătoare din SUA.
Cotele de TVA în Uniunea Europeană, de la 20% al vecinilor bulgari până la 27% în Ungaria
În context, pentru a înțelege mai bine unde se plasează România în Uniunea Europeană strict ca nivel al TVA-ului, trebuie spus că Ungaria aplică cea mai ridicată cotă de TVA din Uniunea Europeană, aceasta fiind de 27%, ceea ce situează această țară nu doar pe primul loc în Europa în acest sens, ci și printre statele cu cele mai ridicate taxe pe consum din lume.
La polul opus, cea mai mică cotă standard înregistrată în Uniunea Europeană este de 17% și aparține Luxemburgului, în condițiile în care media europeană a acestei taxe este de 21%.
Cât despre vecinii bulgari, aceștia practică o cotă generală de TVA de 20%, deși este adevărat că în turism TVA-ul practicat de bulgari este de 9%, tocmai pentru a impulsiona această industrie. În același timp, Guvernul României a crescut recent cota de TVA în turism de la un nivel identic, de 9%, la 19%, ceea ce i-a nemulțumit pe antreprenorii din acest domeniu.
Totodată, mai trebuie spus că, pe lângă cota standard, statele membre pot aplica una sau două cote reduse, de cel puțin 5%, pentru anumite bunuri și servicii – cum ar fi alimente sau medicamente (conform Anexei III a Directivei TVA).
Statele care își permit să nu aibă TVA, foarte bogate și descentralizate
Totodată, consultanta fiscală mai arată că există și alte țări fără TVA în afara Statelor Unite, dar acestea sunt de regulă țări bogate în resurse naturale, cum sunt statele din Golf.
„Aceste state nu au avut TVA până de curând, dar au fost nevoite din cauza presiunii bugetare să-l introducă, un exemplu în acest sens fiind Arabia Saudită, unde TVA-ul este de 15%”, explică aceasta.
Consultanta fiscală subliniază de altfel că acest lucru s-a întâmplat deși aceste țări au trăit foarte mult timp din veniturile din petrol și gaze naturale, fiind foarte bogate în aceste resurse.
Pe de altă parte, adaugă Veronica Duțu, mai sunt și insulele mici, sau „micile paradisuri fiscale”, cum ar fi Insulele Virgine Britanice , care nu au TVA și care nu sunt agreate de Uniunea Europeană, dar își finanțează în schimb bugetul statului prin taxe pe turism și prin taxe vamale.
„Deci sunt și economii care funcționează fără TVA, sau cu o altă formă a acestuia, dar sunt fie economii uriașe, foarte descentralizate și care nu depind în mod direct de această taxă pe consum, fie excepții precum micile teritorii arătate anterior”, spune aceasta.
2010 – anul în care România a început „aventura” TVA-ului de 24%
Pentru cei care cred însă că o cotă de TVA de 21% este fără precedent în România, trebuie spus că începând cu anii 2010, pe vremea guvernării Boc, România a avut un TVA de 24%, o creștere la acel moment de la 19%.
Interesant este însă că la scurt timp după adoptarea acestei măsuri, practic după numai o lună, Emil Boc declara că noua cotă de TVA a determinat o creștere a încasărilor la buget din această sursă cu 25% comparativ cu media veniturilor din lunile anterioare.
Pentru a înțelege mai bine însă cât de brutală a fost creșterea de TVA la vremea respectivă, trebuie spus că o parte a mediului de afaceri nu l-a iertat nici măcar în anul 2025 pe Emil Boc pentru creșterea de TVA de atunci, o voce care s-a exprimat recent în acest sens fiind chiar Dan Șucu.
”Anul trecut cheltuielile bugetare cu salariile au crescut cu 26%, anul ăsta cresc din nou. De ce trebuie să vă apărați? Vă aduceți aminte de 2010? Condus de un guvern slab, cu un domn care acum este la Cluj, care, neputând să își adapteze veniturile la cheltuieli, a hotărât să majoreze TVA, de la 19 la 24%, într-o perioadă în care lucrurile mergeau groaznic. Rezultatul: criza prelungită cu câțiva ani. Niște criminali economici. Se poate întâmpla asta din nou? Mâine! Avem obligația să luptăm împotriva acestui lucru”, a declarat acesta chiar la începutul acestui an.
