Experții avertizează: Rusia ar putea escalada conflictul în Europa până în 2030
Serviciile de informații și experții militari sugerează că o eventuală înghețare a conflictului din Ucraina sau un acord de pace ar putea oferi Rusiei răgazul necesar pentru a-și reconstrui forțele armate. În acest context, sunt evaluate o serie de scenarii ce includ posibile ținte precum insule strategice din Marea Baltică, republicile baltice, Polonia, sau chiar operațiuni hibride pe teritoriul Marii Britanii.
Trupe speciale ruse/FOTO:X
Operatiune aeronavală în insula Gotland (Suedia)
Unul dintre scenariile analizate prevede deschiderea unui nou front de către Rusia în Marea Baltică, având ca țintă insula suedeză Gotland. Aceasta este considerată un punct strategic vital pentru controlul aerian și maritim în întreaga regiune.
O operațiune combinată a Flotei ruse din Marea Baltică ar putea implica lansări de rachete și drone pentru a neutraliza apărarea antiaeriană a insulei, în timp ce forțe speciale ar încerca să preia rapid controlul asupra aeroportului din Visby. Obiectivul strategic ar fi transformarea Gotlandului într-o fortăreață militară, dotată cu rachete cu rază lungă de acțiune, capabilă să blocheze orice mișcare a forțelor NATO în Marea Baltică.
Stockholm, conștient de importanța insulei, a consolidat deja prezența militară acolo începând cu anul 2018 și efectuează exerciții regulate de amploare alături de aliații din NATO. Cu toate acestea, analiștii militari estimează că menținerea controlului asupra Gotlandului ar fi o provocare imensă pentru Rusia, dată fiind capacitatea NATO de a intercepta rutele de aprovizionare. Experții menționează și alte insule cu vulnerabilități strategice similare, precum Insulele Åland din Finlanda și arhipelagul Svalbard din Norvegia.
Incursiunea „oamenilor verzi” în Țările Baltice
Un al doilea scenariu conturează o operațiune hibridă în nord-estul Estoniei, vizând orașul de graniță Narva. Aici, „oameni verzi” – trupe fără însemne militare – ar prelua controlul sub pretextul protejării minorității rusofone. Obiectivul principal al unei astfel de acțiuni ar fi testarea solidarității NATO și generarea de diviziuni interne, prin plasarea aliaților în fața unui fapt împlinit.
Această mișcare ar crea o dilemă strategică profundă, amintind de întrebarea din 1939, „Să murim pentru Danzig?”, adaptată acum la un context modern: „Merită să riscăm un război global pentru Narva?”. Experții indică și alte puncte vulnerabile, cum ar fi orașele Daugavpils și Zilupe din Letonia, dar mai ales Coridorul Suwalki – o fâșie terestră esențială care conectează Polonia de Lituania și reprezintă singura rută terestră către republicile baltice.
Atragerea Belarusului în conflictul din Ucraina
Moscova ar putea intensifica presiunile asupra Minskului pentru a-l determina să deschidă un al doilea front împotriva Ucrainei, de această dată dinspre nord. Potențialele direcții de atac dinspre Belarus ar viza orașele Rivne, Cernihiv și Kiev. O astfel de acțiune ar avea ca miză tactică forțarea Comandamentului ucrainean să redirecționeze trupe din estul țării către granița nordică, slăbind astfel apărarea din Donbas.
Cu toate acestea, analiștii consideră că o implicare militară directă ar implica riscuri imense pentru regimul lui Aleksandr Lukașenko, confruntat cu nemulțumiri interne și perspectivele unor pierderi semnificative în rândurile armatei.
Atacuri cibernetice și de frontieră asupra Poloniei
Într-o încercare de a testa capacitatea defensivă a Poloniei și de a submina sprijinul public pentru Ucraina, Rusia ar putea orchestra provocări la granița cu regiunea Kaliningrad. Acestea ar putea fi însoțite de atacuri cu drone vizând infrastructura critică.
Cu toate acestea, o astfel de abordare ar întâmpina o rezistență considerabilă din partea Poloniei. Varșovia și-a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare, estimând să atingă 4,5% din PIB până în 2025. Obiectivul său este de a construi una dintre cele mai puternice armate terestre din Europa, vizând 300.000 de militari și o flotă impresionantă de vehicule blindate până în 2035.
Războiul hibrid și atacul cu substanțe toxice în Marea Britanie
Cel de-al cincilea scenariu descrie o escaladare a atacurilor hibride împotriva statelor occidentale. Acestea ar putea varia de la sabotaje ale cablurilor submarine din Marea Nordului până la atentate țintite împotriva unor figuri cheie. Se ia în considerare și utilizarea unor substanțe neurotoxice sau otrăvuri letale, precum ricina, împotriva cercetătorilor din domenii strategice pe teritoriul britanic.
Moscova ar putea, de asemenea, să încerce să reactiveze tensiuni istorice, evocând „fantoma” IRA în Irlanda de Nord. Scopul final ar fi generarea de incertitudine și dezbinare în cadrul NATO. Prin aceste tactici, fără a recurge la o invazie convențională, Moscova ar putea încerca să izoleze un membru cheie al Alianței, exploatând ezitările politice ale partenerilor internaționali privind invocarea Articolului 5.
Explorează subiectele:
