Un institut de cercetare cu sediul la Kiev specializat în expertiza criminalistică studiază acum armele Rusiei pentru a afla din ce sunt făcute și a afla de unde provin piesele, relatează The Guardian.

Oleksandr, specialist în balistică, cu experiență în domeniul apărării antiaeriene în armata ucraineană, își dedică timpul Institutului de Cercetare Științifică pentru Expertiză Criminalistică (Kiev), dezmembrând rachete rusești, căutând informații despre funcționarea lor și despre modalitățile în care Moscova se adaptează pe măsură ce stocurile sale de rachete se diminuează.

În laboratorul său, Oleksandr așază cu grijă o bucată de placă de circuit sub microscop, urmărind cum rețeaua complexă de cipuri și fire minuscule este redată pe un ecran.

Trei litere argintii strălucitoare s-au evidențiat: „FSB” - o redare mult mărită a unui autocolant holografic minuscul de pe placă, greu vizibil cu ochiul liber, un indiciu că aceasta trecuse printr-o procedură de control al calității efectuată în cadrul agenției ruse de securitate.

Alături de placa de circuite erau înșirate mai multe componente electronice de mici dimensiuni- toate parte din sistemul intern al unei rachete rusești Iskander - aceeași cu care rușii au lovit un teatru plin de oameni din Cernihiv la mijlocul lunii august, provocând șapte morți și peste 140 de răniți.

„De fiecare dată când primim fragmente de rachete, analizăm ce [tip] este, de unde provine și ce piese se află în ea”, a explicat Oleksandr, care a refuzat să-și divulge numele de familie.

Devoalarea secretelor armelor rusești

Demontarea rachetelor și a dronelor pentru a descoperi ce conțin este concomitent o parte esențială a eforturilor Ucrainei de a le face viața mai grea producătorilor ruși de armament, având în vedere prevalența pieselor fabricate în străinătate în armele Moscovei. Iar asta pentru că lista componentelor și a producătorilor este trimisă altor agenții, dar și oficialului din cadrul administrației prezidențiale care coordonează lobby-ul pentru sancțiuni al Ucrainei.

„Avem sarcina de a descoperi componentele electronice, agregatele, cine este producătorul, cipurile, microelementele. Rușii nu pot face prea multe lucruri de înaltă tehnologie, aproape toate componentele de înaltă tehnologie din interior sunt importate”, a explicat Oleksandr.

În curtea institutului se găsește un adevărat muzeu al rachetelor rusești - peste 20 de tone de piese felurite, inclusiv fragmente din uriașele rachete Kh-22, piese de la o Kinjal, o rachetă hipersonică dezvoltată recent, Iskandere, S-300 și alte proiectile folosite de Moscova împotriva Ucrainei.

„Despre multe dintre rachetele rusești aveam cunoștințe dinainte, dar pe multe dintre ele le vedem pentru prima dată în luptă și nu știam ce se află în interiorul lor. De asemenea, îi vedem cum își adaptează și își schimbă rachetele pe măsură ce războiul continuă”, a explicat Oleksandr.

Printre piese numără și motoarele a două drone „Shahed” - așa-numitele drone kamikaze produse în Iran, pe care Rusia le-a folosit pe scară largă în atacurile sale asupra orașelor ucrainene. Din cauza designului rudimentar și a motorului zgomotos, ucrainenii le-au supranumit „motorete”.

Unul dintre motoare provine de la o dronă fabricată în Iran care a fost lansată asupra Kievului anul trecut, în schimb cel de-al doilea este unul despre care experții cred că a fost fabricat în Rusia, la o fabrică din Tatarstan, unde s-a dat drumul producției unor drone autohtone . Drona căreia îi aparține a lovit Odesa în cursul verii.

Componente străine

Un aspect izbitor al noii drone era reprezentat de mai multe piese ștampilate „Tillotson: Made in Ireland”. Piesele, aparent mici carburatoare, sunt concepute pentru a fi utilizate la mașini de tuns iarba și alte aplicații civile, iar compania a declarat că lucrează îndeaproape cu autoritățile relevante pentru a „monitoriza și urmări” vânzarea și distribuția acestora. Compania a mai declarat că este la curent cu faptul că produsele sale sunt „frecvent falsificate” în China.

De altfel, un document obținut de The Guardian a indicat că până la 57 de piese distincte produse în străinătate au fost găsite recent în dronele Shahed.

Pe timp de pace, Institutul de expertiză criminalistică, cu peste 100 de ani existență, s-a axat pe analiza de probe pentru investigații de natură penală; directorul, Oleksandr Ruvin, se arată mândru de cele 97 de domenii de activitate, între care analiza scrisului de mână, datarea cu carbon, evaluarea pagubelor financiare în urma unor acte criminale sau dezastre naturale, precum și o echipă de psihologi care lucrează cu detectoare de minciuni.

Contabilizarea pagubelor

De când a început războiul, cel puțin jumătate din activitatea institutului a fost redirecționată spre efortul de război. Pe lângă activitatea sa de identificare a componentelor rachetelor și dronelor pentru a informa mai bine armata ucraineană privind funcționarea rachetelor rusești și a sprijini lobby-ul Ucrainei în ceea ce privește sancțiunile, institutul s-a concentrat, de asemenea, pe contabilizarea costului financiar al războiului dus de Rusia.

Cercetătorii au folosit cartografierea 3D a caselor distruse din regiunea Kiev pentru a realiza o estimare financiară a pagubelor cauzate de invazia rusă. O altă echipă lucrează la analiza cutiilor negre ale avioanelor și elicopterelor rusești doborâte, în timp ce detectoarele de minciuni sunt folosite pentru a testa persoanele din zonele ocupate care susțin că au cooperat cu rușii doar pentru că au fost silite să o facă. „Este eficient în proporție de 95%, dacă operatorul este bine instruit, este aproape imposibil să trișezi", susține Ruvin.

Totodată, savantul Oleh Posilski și o echipă de asistenți de laborator analizează mostre de sol din diferite părți ale țării.

„Luăm sol din același loc în momente diferite, iar apoi vedem cum s-a schimbat ca urmare a anumitor evenimente”, a explicat Posilski din mijlocul unor farfurii cu mostre de sol. La începutul războiului, munca sa a constat în principal în a reliefa consecințele economice ale loviturilor cu rachete asupra terenurilor agricole; însă mai recent, echipa a început să studieze consecințele inundațiilor cauzate de explozia barajului Kahovka.

„Avem nevoie de estimări ale pagubelor pentru a le atașa la cazurile de la Curtea Penală Internațională, precum și pentru propriile noastre instanțe. Ei au nevoie de expertiză profesională pentru a evalua aceste cazuri, iar noi o oferim”, a explicat Ruvin, potrivit unui reportaj The Guardian .