Senatul a adoptat tacit un proiect de lege prin care persoanele condamnate definitiv nu mai pot candida la europarlamentare, prevederi similare fiind și pentru celelalte rânduri de alegeri. Ultimul cuvânt îl are Camera Deputaților.

Deputații vor avea ultimul cuvânt privind proiectul de lege FOTO Mediafax

„Cetățenii români care au drept de vot și care au îndeplinit vârsta de 23 de ani, până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a candida și de a fi aleși în Parlamentul European, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, condițiile prevăzute la art.37 din Constituția României, republicată, pentru a fi aleși, și dacă nu au fpsy condamnați definitiv, până la ziua de referință inclusiv, la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pentru care nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”, este articolul de lege care aduce schimbări legii privind organizarea Parlamentului European.

„Încă din 2018 sute de mii de cetățeni români au cerut în stradă să nu mai existe cazuri de funcționari publici care să fi fost anterior condamnați penal. Cu toate acestea, în alegerile locale din 2020 au existat cel pușin două cazuri farte mediatizate de candidați la funcția de primar care fuseseră anterior condamnați pentru infracțiuni grave contra unor victime minore sau persoane care fuseseră implicate în scandaluri referitoare la comiterea unor abuzuri contra copiilor - cei mai vulnerbaili cetățeni ai țării”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul de lege va merge la Camera Deputaților, for care va avea ultimul cuvânt de spus privind această inițiativă. Recomandat e ca votul să fie dat până la finalul acestei sesiuni parlamentare, ca să respecte recomandările Comisiei de la Veneția.

Toamna trecută, rezolvată și problema parlamentarelor

Parlamentul a votat , cu o largă majoritate, un proiect de lege prin care persoanele condamnate definitiv la pedepse cu închisoarea și nu au fost reabilitate între timp, nu mai pot candida pentru legislativ sau locale.

Mai precis, au fost înregistrate 248 de voturi „pentru” și doar un vot „contra” pentru proiectul care viza aleșii locali. În ceea ce privește parlamentarii, votul a fost de 250 „pentru” și unul împotriva. Doar câte un ales s-a opus. La unul dintre voturi Mihai Lasca (neafiliat, fost AUR), la unul Andi Grosaru (neafiliat, fost Grupul Minorităților)

„Persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese și persoanele care la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”, este un amendament care se regăsește atât în ceea ce privește legea de organizarea pentru alegerea celor din Camera Deputaților și Senat, dar și pentru aleșii locali.

Iar când ne referim la aleșii locali, este vorba de primari, președinți de Consiliu Județean, dar și consilierii locali sau cei județeni. Practic, este toată paleta de demnități publice alese, în condițiile în care anterior a fost adoptat un proiect similar pentru candidații la prezidențiale.

În continuarea, pe agenda Coaliției mai sunt câteva subiecte referitoare la reforma legislației electorale,cu toate că aleșii Puterii nu se ating încă de subiecte unde partidele au păreri diferite. Mai precis, alegerea primarilor în două tururi, unde PSD și UDMR se sopun, dar nici în ceea ce privește numărul de mandate pentru Diaspora. Nu în ultimul, o temă este comasarea localelor cu parlamentarele, care ar trebui discutată în Coaliție.