În luna februarie, Fundația Pro Patrimoniu a demarat un proiect prin care se dorește printre altele analizarea fațadelor clădirilor istorice pentru a se găsi cele mai bune soluții de reabilitare.

Proiectul de studiu şi cercetare pentru faţadele clădirilor istorice din România poartă numele „Texturi uitate – tencuieli istorice. Cercetare și studii practice pentru reparații și întreținere” .

Proiectul pornit în 2019 - ce a avut ca scop inventarierea și cunoașterea tipurilor tencuieli și de texturi moderniste, înțelegerea rețetelor și a tipurilor de degradări - va intra astfel într-o etapă nouă, mai complexă. Se doreşte studierea metodelor de reparație a degradărilor, prin colectarea şi realizarea de probe mai ample, analize de materiale, acces pe şantiere de restaurare pentru studiu şi testare, colaborarea cu instituţii publice, furnizori de materiale şi antreprenori.

„Nu mai există rețete legate de compoziția materialelor de fațadă, pentru reparații, chiar dacă sunt bani nu există niște metode omologate. Nu poți să pui ciment clasic sau beton la o clădire istorică, pentru că uneori poți strica mai rău decât trecerea timpului. De aceea, procesul acesta de cercetare de teren, plus laborator, testare pe șantier și apoi detaliere în rețete precise cu materialele existente acum, este foarte important. Nu a făcut nimeni în România așa ceva”, a declarat pentru ”Adevărul” Raluca Martiș, director de comunicare la Fundația Pro Patrimoniu.

Fundația a fost înființată de arhitectul Șerban Cantacuzino, la ideea fraților Indrei și Nicolae Rațiu, fiii politicianului Ion Rațiu, pasionați și preocupați de păstrarea patrimoniului României.

București și Timișoara, primele pe listă

Proiectul va avea o durată de un an , iar finanțarea, în valoare de 149.250 lei, a fost obținută printr-un concurs de proiecte la Ordinul Arhitecților din România prin intermediual Timbrului de Arhitectură.

Pentru început, se vor cerceta clădiri istorice din București și Timișoara. Iar dacă vor fi parteneri interesați să se alăture proiectului, acesta s-ar putea extinde și în alte localități din țară.

Pentru partea practică se doreşte colectarea de probe ale diverselor tencuieli istorice şi analiza lor de laborator; intrarea în contact cu șantierele în curs pentru a observa și documenta intervențiile; realizarea de măsurători mai precise in situ (de exemplu umiditatea zidului în caz de degradări / desprinderi de pe suport).

Principiul autenticității, prioritar în reabilitare

Pe tipurile de degradări identificate deja în etapa I (murdărie, fisuri, desprinderi de suport și graffiti) se va structura o baza de informații care vor fi prelucrate pentru a găsi posibile soluții de intervenție. Soluțiile vor fi propuse spre testare șantierelor în curs în urma unor protocoale de colaborare.

Metodologia de studiu va urmări identificarea cauzelor degradărilor, măsurarea/cuantificarea acestora, analiza posibilităților de stopare a degradărilor și soluții de intervenție. Se va avea în vedere principiul autenticității, prin conservarea cât mai mult a substanței originare.

În cazurile de refacere se va pune accent pe reproducerea rețetelor și materialelor originare. Soluțiile propuse sau documentate în cursul studiului vor fi analizate critic, cu avantaje, dezavantaje, limitări și condiționări de utilizare.

Din echipa acestui proiect face parte și reputatul arhitect și restaurator Şerban Sturdza, președinte al Pro Patrimonio România și membru corespondent al Academiei Române.

„De-a lungul anilor, către Pro Patrimonio s-au îndreptat multe cereri pentru oferirea de consultanţă în repararea şi restaurarea patrimoniului discret al faţadelor clădirilor istorice. Un subiect prea puţin abordat şi slab deservit de literatura de specialitate. Un prim pas a fost făcut în 2019 prin intermediul unei finanţări AFCN cu ajutorul căreia am putut investiga tipurile de tencuieli şi texturi, degradările lor. A fost derulată o campanie de conştientizare a acestei problematici care a fost foarte bine primită de către specialişti care au solicitat mai multe detalii de reţete şi mod de lucru. Aceasta ne-a făcut să ne îndreptăm către un proiect mai amplu de cercetare derulat de o echipă mixtă, proiect care are nevoie de cât mai multe studii de caz, experimente şi colaborări", adaugă Raluca Martiș.