Mulți oameni se întâmplă să trăiască, de multe ori fără să realizeze, un fenomen straniu numit în literatura de specialitate „jamais vu”. Practic este vorba despre o scurtă „pauză” pe care o ia creierul în fața unor rutine sau lucruri prea familiare.

Toată lumea a auzit de sentimentul de „déjà vu”. Foarte mulți l-au și experimentat. Adică fenomenul psihologic prin care avem sentimentul puternic, dar fals, că am mai trăit deja o situație, deși rațional știm că este prima dată când se întâmplă. Ei bine, există și opusul. Adică senzația de „jamais vu”. Este tot un fenomen psihologic, dar prin care o experiență familiară, banală, rutinantă pare deodată nouă, străină, de parcă nu am fi întâlnit-o niciodată. Se manifestă prin pierderea temporară a recunoașterii unor locuri, persoane, cuvinte sau situații familiare, din cauza unei deconectări temporare între memorie și percepție.

Să zicem că avem deodată senzația că nu mai știm să rezolvăm un calcul sau o operație matematică pe care o facem zilnic și pe care, în mod normal, am reuși să o rezolvăm pe loc, și dacă suntem treziți noaptea din somn. Sau pur și simplu avem senzația că nu mai știm cum să ne semnăm, parola la card (deși îl folosim zilnic) și multe alte situații asemănătoare. Specialiștii spun că este vorba despre un fenomen neurologic destul de comun, pe care mulți nu-l conștientizează ca atare atunci când se petrece. însă dacă se întâmplă în mod repetat, poate fi un indiciu pentru o tulburare psihică sau neurologică.

Creierul ia o scurtă pauză

Senzația de „jamais vu” este de foarte scurtă durată și, așa cum am precizat, unii nu o conștientizează pe deplin. Pare un soi de amnezie care durează câteva secunde. „Jamais vu este o falsă senzație de nefamiliaritate. Te afli într-un cadru pe care îl cunoști, dar creierul tău nu reușește să-l recunoască”, precizează neurologul Jean Khouri de la Cleveland Clinic.

Deși senzația de „jamais vu” trece de obicei repede, ne poate lăsa cu o senzație de dezorientare. Pentru cei care conștientizează pe deplin senzația, acest sentiment poate crea panică, în sensul că ar putea părea un soi de pierdere a memoriei, fiind interpretat ca un semn îngrijorător al unor afecțiuni precum demența sau boala Alzheimer. Specialiștii spun însă că nu este nici pe departe vorba de așa ceva. Nu este o pierdere a memoriei și nici măcar o desprindere de realitate. Și asta fiindcă nu ne pierdem luciditatea. Creierul pur și simplu ia o pauză, în cazul realităților mult prea familiare sau care fac parte din rutina zilnică.

„Jamais vu este un sentiment de a nu recunoaște ceva. Nu este vorba de faptul că ți-ai pierdut capacitatea de a recunoaște împrejurimile, ci mai degrabă de o scurtă pauză în care te simți ciudat în mediul tău”, explică neurologul Jean Khouri.

Specialiștii dau și o serie de exemple. „De exemplu, intri în casă și mobila, iluminatul și podeaua par cumva straniu de noi. Sau tastezi ori citești un cuvânt comun, cum ar fi «ușă», și dintr-o dată arată greșit, ca și cum ar fi scris greșit sau ar fi într-o limbă străină. Porți o conversație cu un prieten când fața lui devine pentru o clipă de nerecunoscut. Ești în magazinul alimentar local, unde ai făcut cumpărături ani de zile, când devii dezorientat pentru o clipă. Sau chiar ajungi să scoți din dulap un hanorac preferat și nu-l recunoști ca fiind al tău”, arată specialiștii de la Cleveland Clinic.

Este mai degrabă o pauză cerebrală conștientă și pe care o și conștientizăm în multe cazuri. „Descriem «jamais vu» ca fiind opusul «déjà vu», fiind sentimentul că ceva este ireal sau neobișnuit, dar cu toate acestea știind în același timp că este ceva cu care suntem foarte familiarizați”, a precizat și medicul Chris Moulin, cercetător în cadrul Laboratorului de Psihologie și Neurocogniție de la Universitatea Grenoble Alpes din Franța, pentru Medical News Today.

Atunci când două zone ale creierului nu se mai înțeleg

Din punct de vedere științific și al funcționalității creierului, sentimentul de „jamais vu” poate fi explicat printr-o scurtă neînțelegere între două zone ale creierului, adică între lobii temporali și hipocampus, zone responsabile de recunoaștere și memorie. Este același proces care dă naștere la „déjà vu”.

„Jamais vu” apare atunci când există o neînțelegere între lobii temporali (care te ajută să recunoști persoane și locuri familiare) și hipocampus (care preia informații noi). Creierul tău poate confunda ceva vechi cu ceva nou pentru o scurtă și trecătoare clipă. „Atât «déjà vu», cât și «jamais vu» sunt rezultatul aceleiași conexiuni ratate între lobul temporal și hipocampus. Dar modul în care experimentezi această neînțelegere este diferit. Jamais vu apare atunci când există o deconectare între simțuri și memorie. E ca și cum creierul îți joacă feste”, adaugă Jean Khouri.

„Este probabil ca acele căi cerebrale care sunt de obicei sincronizate să se deconecteze temporar. S-a emis teoria conform căreia diferențiem între nou și familiar printr-o serie de circuite din mezencefal și că o deconectare de la structurile memoriei temporale mediale dă naștere senzației de «jamais vu»”, precizează și neuropsihologul Karen D. Sullivan pentru Medical News Today.

„Jamais vu” un semn de stres sau anxietate

Senzațiile de „jamais vu” sunt cât se poate de normale, spun specialiștii, mai ales dacă au o frecvență redusă, să zicem de două-trei ori pe an. De multe ori, ele indică însă o serie de probleme cu care ne confruntăm la nivel psihic sau emoțional. De exemplu, indică oboseală mentală. Iar atunci când ești epuizat, capacitatea creierului nostru de a procesa și recunoaște lucrurile poate slăbi.

Totodată, „jamais vu” poate fi un semn de stres sau anxietate. Stresul extrem poate perturba modul în care creierul nostru interpretează ceea ce se întâmplă în jurul nostru. „Poate fi un mecanism de protecție. Creierul se detașează ușor de realitate ca strategie de adaptare”, precizează Khouri.

Nu în ultimul rând, privarea de somn poate duce la astfel de senzații de „jamais vu”. Lipsa somnului poate afecta funcția memoriei, îngreunând recunoașterea mediilor și situațiilor familiare. Chiar și migrenele pot declanșa, în faza de debut, sindromul „jamais vu”.

Există însă și probleme mult mai grave de sănătate semnalate de acest sindrom. Poate fi epilepsia lobului temporal. Sindromul „jamais vu” poate apărea la persoanele care prezintă convulsii în lobul temporal. În plus, dacă senzația de „jamais vu” se repetă destul de frecvent și durează mai mult de câteva secunde, este un semnal de alarmă și trebuie să ne adresăm medicului. Mai ales dacă episoadele de „jamais vu” sunt însoțite de pierderea memoriei sau confuzie, dureri de cap intense, pierderea conștienței sau a capacității de reacție ori convulsii.