Ficatul nu „țipă”, dar te avertizează: gastroenterologii explică cum poate reveni la normal ficatul gras
Ficatul este unul dintre cele mai tăcute organe din corpul nostru. De multe ori, acesta suferă în tăcere, acumulând grăsime fără a trimite semnale clare până când problema devine serioasă.
Steatoza hepatică, cunoscută popular sub numele de ficat gras, a devenit o afecțiune extrem de frecventă în era stilului de viață modern. „De cele mai multe ori, nu produce simptome în stadiile inițiale, iar în cazul în care simptomele totuși apar, acestea sunt nespecifice”, avertizează dr. Lavinia Andrada Călușer , medic specialist gastroenterolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Târgu Mureș.
Ficatul gras non-alcoolic (NAFLD, recent redenumit MASLD) este una dintre cele mai frecvente boli hepatice din lume, potrivit statisticilor . Aproximativ 1 din 3 adulți la nivel global are ficat gras. Un studiu publicat în 2024 estimează că până în 2050, aproximativ 1.8 miliarde de oameni la nivel global vor suferi de boala ficatului gras metabolic (MASLD), devenind principala cauză de transplant hepatic.
Mitul alcoolului: nu trebuie să bei ca să ai ficat gras
Una dintre cele mai mari confuzii este aceea că doar consumul de alcool duce la îmbolnăvirea ficatului. Dr. Lavinia Călușer demontează categoric acest mit. „Ficatul gras apare foarte des și la persoane care nu consumă alcool, mai ales dacă au probleme metabolice, dar consumul excesiv de alcool reprezintă o cauză importantă distinctă”.
Principalii factori implicați în apariția ficatului gras sunt obezitatea, în special cea abdominală, rezistența la insulină, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială și dislipidemia.
Potrivit medicului, mai rar, steatoza poate apărea în cadrul unor boli genetice sau ca urmare a administrării anumitor medicamente. „Testarea genetică nu este recomandată de rutină. Aceasta este utilizată în principal în cadrul studiilor de cercetare clinică sau în cazuri bine definite, de exemplu la pacienți cu istoric familial și un fenotip sever al bolii, în absența factorilor de risc metabolici”, a explicat medicul gastroenterolog.
Un alt mit frecvent este că această afecțiune nu prezintă riscuri pentru pacient. „În realitate, în lipsa unui management adecvat, ficatul gras poate evolua în timp către fibroză, ciroză hepatică și chiar cancer hepatic”, a subliniat medicul.
Steatoza hepatică este adesea descoperită întâmplător
Se zice că ficatul nu doare, dar mai corect spus este că nu dă simptome specifice. Ele pot varia de la disconfort în partea dreaptă a abdomenului până la oboseală. De aceea, de cele mai multe ori, diagnosticul vine ca o surpriză.
„În general, steatoza hepatică este descoperită întâmplător, frecvent în cadrul unei ecografii abdominale de rutină. Aceasta se caracterizează prin evidențierea acumulării de grăsime la nivelul ficatului, observată la ecografie sau, uneori, la examinări imagistice mai avansate, precum RMN-ul. În plus, analizele de sânge pot arăta modificări ușoare ale enzimelor hepatice (transaminazele), sugerând afectarea ficatului”.
Vestea bună: Ficatul se poate vindeca!
Deși mulți pacienți au un prognostic favorabil, neglijarea bolii poate duce la consecințe dramatice. „În lipsa tratamentului, această afecțiune poate evolua progresiv de la fibroză hepatică la ciroză sau chiar la carcinom hepatocelular (cancer hepatic)”, avertizează specialistul.
Mai mult, acești pacienți au un risc crescut de mortalitate de cauză cardiovasculară. Cea mai importantă lecție oferită de dr. Călușer este că „în stadiile incipiente, boala este reversibilă. Prin modificări ale stilului de viață, ficatul poate reveni la normal”.
Medicul are câteva recomandări pentru cei care doresc să aibă un ficat sănătos:
1. Scăderea în greutate: S-a demonstrat că o scădere de peste 6–7% din greutatea inițială aduce ameliorări vizibile ale sănătății ficatului. Dr. Călușer recomandă o slăbire treptată, de 0,5–1 kg pe săptămână. Medicii americani de la clinica Mayo confirmă că pierderea a doar 5% până la 10% din greutatea corporală poate reduce semnificativ grăsimea din ficat și chiar inflamația existentă.
2. Dieta Mediteraneeană: Este „standardul de aur”. Includeți ulei de măsline, pește, fibre și alimente neprocesate.
3. Mișcarea: Cel puțin 30 de minute de efort fizic moderat, de 5 ori pe săptămână. Această rutină crește sensibilitatea la insulină și „arde” grăsimea din ficat. Cercetări recente publicate din 2024 arată că exercițiul fizic de intensitate moderată spre mare reduce riscul de progresie a bolii ficatului gras independent de menținerea greutății, îmbunătățind sensibilitatea la insulină.
Un caz real de succes: pacient care a slăbit 10 kg
Dr. Călușer are în practica sa clinică frecvent astfel de cazuri. O poveste de succes care arată că adoptarea unui stil de viață sănătos poate duce la îmbunătățirea funcției hepatice este cea a unui pacient cu diabet, obezitate și valori crescute ale colesterolului care, după doar un an de regim echilibrat și mișcare, a reușit o performanță uimitoare.
„Pacientul cu diabet zaharat, obezitate, valori crescute ale transaminazelor și hipercolesterolemie a fost evaluat inițial, iar analizele au exclus alte cauze de afectare hepatică. Ecografia abdominală a evidențiat o steatoză hepatică marcată. La reevaluarea după un an, pacientul a înregistrat o scădere ponderală de aproximativ 10 kg, ca urmare a adoptării unui regim alimentar echilibrat și a activității fizice regulate. Analizele de laborator au arătat normalizarea funcției hepatice și a nivelului colesterolului, iar ecografia a evidențiat o ameliorare semnificativă a aspectului ficatului”, a spus dr. Călușer.
În cazul oricărui pacient cu ficat gras, monitorizarea medicală este importantă. După diagnostic, pacientul trebuie să rămână sub supravegherea unui gastroenterolog pentru a evalua gradul de fibroză și a exclude alte cauze, precum hepatitele virale B sau C.
„Prevenția steatozei hepatice se bazează pe alegeri simple, de zi cu zi: o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale normale și evitarea consumului excesiv de alcool”, este concluzia dr. Călușer.
Surse:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36626630/
https://www.ajmc.com/view/fatty-liver-disease-could-affect-1-8-billion-people-by-2050
https://www.frontiersin.org/journals/physiology/articles/10.3389/fphys.2024.1359476/full
Sursa: adevarul.ro
