Fiscul anunță că a găsit indicii de fraudă la grupul de firme din jurul Realitatea Plus, controlat de afaceristul Maricel Păcuraru
Direcția Antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) arată într-un comunicat că a găsit indicii de fraudare a bugetului de stat în cadrul grupului de firme din jurul unei televiziuni. Deși Antifrauda nu menționează în comunicatul de miercuri numele televiziunii, surse oficiale au declarat pentru G4Media că e vorba despre Realitatea Plus, controlată de afaceristul Maricel Păcuraru, condamnat în trecut pentru corupție și reabilitat între timp.
Inspectorii acuză în comunicatul citat utilizarea unor „circuite artificiale” menite să evite plata taxelor și să protejeze activele în fața executărilor silite.
Principalele nereguli semnalate de Antifraudă:
Falimente controlate: Firmele din grup cu datorii mari la stat își schimbă frecvent statutul juridic, intrând succesiv în insolvență și faliment. Această strategie este folosită pentru a bloca executarea silită și a suspenda plata datoriilor către bugetul de stat.
Circuitul banilor între firmele din grup: Au fost identificate transferuri de peste 30 de milioane de lei către firme și persoane fizice afiliate, sub pretextul unor colaborări neachitate. De asemenea, alte 10 milioane de lei au circulat în tranzacții circulare între entități controlate de aceleași persoane.
Profituri suspecte după faliment: Într-un caz flagrant, o societate a raportat pierderi de 75 de milioane de lei, pentru ca, imediat după intrarea în faliment, să declare un profit de 74 de milioane de lei — un indicator clar de „optimizare fiscală” pentru neplata impozitelor.
Afaceri de milioane cu doar 2 angajați: Inspectorii au descoperit anomalii severe, precum o firmă care a sărit de la o cifră de afaceri de 5.000 lei la peste 61 de milioane de lei într-un singur an, operând cu doar unul sau doi angajați.
Control total sub aceeași semnătură: Toate entitățile implicate folosesc același contabil, același lichidator judiciar și sunt administrate de persoane înrudite, ceea ce confirmă ipoteza unui circuit economic controlat dintr-un singur centru de comandă.
ANAF susține că aceste acțiuni nu au o justificare economică reală și servesc doar la prejudicierea bugetului de stat. Antifrauda a anunțat în comunicat că verificările vor continua pentru stabilirea întregului prejudiciu și recuperarea sumelor datorate.
Condamnat pentru spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu în dosarul ”Poșta Română”, lui Maricel Păcuraru i-a fost anulată condamnarea definitivă
Curtea de Apel București a respins, definitiv, la finalul lunii mai 2025, ca nefondată, contestația formulată de DNA și a menținut sentința dată de Tribunalul București, de anulare a condamnării patronului Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, pe motiv că infracţiunea de abuz în serviciu prin încălcarea de legislație secundară a fost dezincriminată, potrivit portalului instanţei .
Pe 3 noiembrie 2014 , Păcuraru a fost condamnat definitiv la 4 ani de detenţie pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani în dosarul Poşta Română. El a fost găsit vinovat, alături de fostul director general al Poştei Române, Mihai Toader, de un prejudiciu de peste 14,3 milioane de lei (aproape 3 milioane de euro).
- “În cursul anului 2006, inculpaţii Toader Dan Mihai, Lepădatu Emanoil şi Marinescu Andrei, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director General, Director Economic Executiv, respectiv Director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al C.N.P.R. S.A., au iniţiat şi au aprobat încheierea a 6 poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române pentru riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate etc.
Poliţele au fost încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi S.C. ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI S.A., S.C. ASTRA ASIGURĂRI S.A. şi S.C. OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP cu încălcarea regulamentelor C.N.P.R. S.A. şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă.
Prin aceasta au cauzat un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei (echivalentul a aproximativ 4.087.448,74 euro).
La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, inculpaţii Pintilie Neculai, Moisă Daniela (ca administratori ai S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. şi S.C. PRONOVA S.R.L.) şi Beşchea Lucian, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 6.944.765 lei, reprezentând comisionul de intermediere. Inculpatul Păcuraru Maricel a beneficiat de suma totală de 6.781.465 lei. De asemenea, Păcuraru Maricel a dobândit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice deşi cunoştea că provine din infracţiuni.
La rândul lor, cunoscând că provine din încheierea nelegală a poliţelor de asigurare, inculpaţii Pintilie Neculai, Moisă Daniela şi Ditcov Iulian au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei (şi controlate de Păcuraru Maricel) suma totală de 12.892.273,86 lei, pe care ulterior au transferat-o, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a – i ascunde originea ilicită”, nota DNA într-un comunicat din 2009.
Aşadar, directorii Poştei Române şi Maricel Păcuraru au fost condamnaţi pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz, prin încălcarea de legislaţie secundară (regulamente, ordine de ministru, etc, nu legi sau ordonanţe de lege): “cu încălcarea regulamentelor C.N.P.R. S.A. şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă”, după cum se arată în comunicatul DNA din 2009.
În 2016, CCR a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară. În baza deciziei CCR, Maricel Păcuraru a cerut în instanţă să îi fie anulată condamnarea.
Pe 11 decembrie 2024, Tribunalul Capitalei a constatat ca fiind dezincriminată fapta lui Păcuraru de complicitate la abuz în serviciu. Instanţa a constatat şi că spălarea de bani a picat, în condiţiile în care infracţiunea-predicat (complicitate la abuz în serviciu) a fost dezincriminată.
Apoi, judecătorii au anulat mandatul de executare a pedepsei (deja executate) şi au ridicat sechestrul instituit pe averea lui Păcuraru pentru recuperarea prejudiciului de aproape 3 milioane de euro.
Comunicatul integral al ANAF:
Transferuri semnificative de fonduri către persoane fizice afiliate din cadrul aceluiași circuit economic, descoperite de Antifrauda A.N.A.F. la grupul de firme controlate de proprietarul și administratorul unui post TV
Controlul derulat de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) asupra grupului de societăți controlate de același administrator, respectiv proprietarul unui post de televiziune, evidențiază noi dimensiuni ale fluxurilor financiare, respectiv rolul persoanelor fizice afiliate și al entităților din același circuit economic în transferul și redistribuirea fondurilor.
Trei societăți aflate sub aceeași structură de control cu entitatea verificată, împreună cu mai multe persoane fizice afiliate, se regăsesc între principalii creditori ai societății analizate, cu sume cumulate de peste 30 de mil. lei în contextul unor presupuse relații de colaborare a căror decontare nu s-a realizat. În mod suplimentar, analizele de risc A.N.A.F. relevă că aceste operațiuni provin în mod semnificativ din interiorul aceluiași grup, consolidând ipoteza unui circuit economic controlat.
În același timp, au fost identificate plăți în valoare de peste 10 mil. lei către persoane fizice și juridice afiliate, precum și către alte entități din același circuit economic, aspect care indică existența unor relații financiare circulare între entitățile implicate.
În ansamblu, controlul A.N.A.F. Antifraudă vizează posibile circuite artificiale de facturare, transferuri de sume între entități afiliate și utilizarea unor fluxuri financiare fără o justificare economică evidentă, ceea ce impune continuarea analizelor pentru stabilirea situației fiscale reale.
Mai mult, s-a constatat că unele societăți din cadrul acestui grup, în speță cele cu obligații restante către bugetul de stat, își modifică frecvent statutul juridic, intrând succesiv în proceduri de insolvență și ulterior în faliment, în scopul beneficierii de efectul suspensiv al procedurii de insolvență și al evitării executării silite. Acest comportament recurent indică o posibilă utilizare strategică a procedurilor de insolvență pentru protejarea fluxurilor financiare și întârzierea recuperării creanțelor bugetare.
Analiza preliminară a unor societăți din grup evidențiază variații semnificative ale cifrei de afaceri și ale rezultatului financiar, necorelate cu structura resurselor umane declarate (anual, aproximativ 300 angajați). Aceste necorelări constituie indicatori ai unui posibil comportament economic atipic și indică necesitatea efectuării unor analize suplimentare privind modul de determinare a bazei impozabile.
Spre exemplu, în cazul unei societăți din cadrul grupului de societăți supuse analizei preliminare, s-a observat că societatea a înregistrat pierdere în cuantum de aproximativ 75 mil. lei, iar după intrarea în faliment a înregistrat profit în cuantum de aproximativ 74 mil. lei. Un astfel de comportament economic la nivelul unei societăți din grup, analizat prin corelare cu conduita altor societăți din grup, indică o formă de optimizare fiscală controlată, care are ca finalitate neachitarea de impozite la bugetul de stat, cum este cazul acestei societăți.
Un alt exemplu este cel al unei societăți la care se constată variații semnificative ale cifrei de afaceri și ale rezultatului de la un exercițiu fiscal la altul. Spre exemplu, într-un an societatea în cauză a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 5.000 lei dar a declarat pierdere în același an de peste 1 mil. lei. În anul următor societatea a înregistrat o cifră de afaceri de peste 61 mil. lei și doar un profit de peste 1 mil. lei. În toată perioada analizată societatea a avut unul/doi angajați.
Astfel, aspecte precum creșterea cifrei de afaceri, fără o evoluție corespunzătoare a profitabilității, justifică analizarea suplimentară a modului de determinare a bazei impozabile, a modului recunoașterii veniturilor și a cheltuielilor înregistrate în perioadele de raportare. De asemenea, numărul redus de angajați ridică semne de întrebare tot prin raportare la cifra de afaceri obținută în anumiți ani, sugerând că societatea în cauză ar putea fi utilizată într-un circuit tranzacțional fără substanță economică, ca intermediar.
Mai mult, s-a constatat că societățile incluse în analiză își organizează evidența contabilă prin intermediul aceluiași contabil autorizat. Totodată, societățile aflate în procedură de insolvență sau faliment au același lichidator judiciar, iar administrarea specială a acestora este asigurată de persoane care dețin calitatea de administrator sau asociat și care sunt înrudite, din cadrul grupului de societăți. Toate aceste elemente indică existența unor legături între societăți și justifică aprofundarea verificărilor de specialitate, adăugând o perspectivă suplimentară asupra modului de funcționare a grupului.
A.N.A.F. va continua verificările asupra entităților și persoanelor afiliate identificate în cadrul circuitului economic analizat, în vederea stabilirii situației fiscale reale și a recuperării obligațiilor restante la bugetul de stat, după caz. Instituția reafirmă că acționează consecvent pentru prevenirea și combaterea mecanismelor care pot genera prejudicii bugetare și pentru asigurarea unui tratament corect și echitabil pentru toți contribuabilii.
