În peisajul istoriografiei cehe contemporane, tema originii valahilor în Moravia a cunoscut o reconfigurare semnificativă. Această regiune, situată la intersecția influențelor culturale est-europene și central-europene, a fost adesea percepută ca un punct de întâlnire și de amestec al diferitelor grupuri etnice și culturale, printre care valahii ocupă un loc distinct. Scopul acestui articol este de a examina noile interpretări ale istoriografiei cehe, cu un accent special pe contribuțiile istoricului David Valůšek, care explorează ipoteza autohtonismului valahilor în Moravia, în contrast cu teoriile convenționale despre migrațiile și transhumanța valahilor din alte regiuni carpatice. Istoriografia tradițională despre valahii din Moravia, bazată în mare măsură pe documentele medievale și pe cronicile epocii, îi prezintă pe aceștia ca fiind păstori și coloniști care au migrat în regiune din zone precum Maramureș, Bucovina sau Transilvania. Această imigrație ar fi fost facilitată de transhumanța, un sistem complex de deplasare sezonieră a turmelor de animale, și de politicile de colonizare controlată promovate de autoritățile medievale în secolele XIV și XV. În această perspectivă, valahii din Moravia sunt considerați ca fiind strâns legați de comunitățile românești din alte părți ale Carpaților, împărtășind cu acestea o limbă, tradiții și un mod de viață similar. Cu toate acestea, o nouă direcție în istoriografia cehă, reprezentată de istorici precum David Valůšek, pune sub semnul întrebării această interpretare. Acești istorici argumentează că valahii din Moravia ar putea fi originari din regiune, dezvoltând o identitate culturală distinctă în contextul specific al Moraviei, fără a fi neapărat descendenți direcți ai unor imigranți din alte regiuni. Această abordare autohtonistă subliniază importanța factorilor locali în formarea identității valahilor moravi, minimalizând rolul migrațiilor și al transhumanței. David Valůšek, un istoric ceh specializat în istoria românilor și a comunităților românești din Europa Centrală, este unul dintre principalii exponenți ai acestei noi perspective istoriografice după anul 2000. David Valůšek, care anulează o întreagă arhivă de documente și cronici despre fenomenul transhumanței valahe pe lanțul carpatic de peste o mie de ani, precum și diplomele regale despre colonizări în Tatra, s-a născut în Vsetín. A absolvit Liceul Masaryk de acolo în 1992. În anii 1992-93 a lucrat la Arhivele Districtuale de Stat din Vsetín, apoi a studiat arhivistică și istorie la Facultatea de Arte a Universității Masaryk din Brno (1993-99).

Din 1997 istoricul este angajat la Arhivele Districtuale de Stat din Zlín, mai întâi ca arhivist specializat, iar din 2008 ca director. Publică în mai multe periodice profesionale și locale, precum Acta Musealia, Archivní časopis, cotidianul MF Dnes, Zlínský deník etc. Este redactor-șef al revistei Východní Morava (publicată din 2011) și face parte din consiliile de redacție ale revistei ZVlín și Magazín ZVlín. Din 2014, este președintele Societății Cehe de Arhivă, membru al comitetului Matica Moravská, consiliul artistic al Teatrului Orașului Zlín numit Baboraď, iar din 2015 este membru al Comisiei Culturale a Orașului Zlín. Este autorul mai multor publicații istorice de specialitate, precum Biserica Evanghelică din Zlín 1937-2007 (2007, împreună cu P. Pivoňka și I. Bergmann), Istoria cimitirelor din Zlín (2006, împreună cu K. Nečasová), Școlile din Jasenna (2005), De la școală la bibliotecă (2005). De asemenea, contribuie la o serie de antologii și este implicat în activități editoriale. Istoricul ceh a abordat subiectul valahilor din Moravia din perspectiva migrațiilor medievale, a colonizării și a influenței culturale românești în acea regiune. Valůšek critică abordările care se bazează exclusiv pe fenomenul transhumanței și pe colonizările controlate, considerând că acestea anulează o întreagă arhivă de documente și cronici care atestă migrațiile valahilor din alte zone carpatice. Printre argumentele aduse în favoarea autohtonismului valahilor în Moravia, Valůšek menționează specificul cultural local. Valahii din Moravia au dezvoltat tradiții și obiceiuri specifice regiunii, adaptându-se la mediul natural și la interacțiunile cu alte grupuri etnice și culturale. Aceste particularități culturale sugerează o evoluție separată de cea a comunităților românești din alte zone. (https://www.osobnostivalasska.cz/osobnost/david-valusek/).

Vlahii au trăit în Țara Românească „dintotdeauna” și sunt numiți valahi pentru că oamenii din regiunile învecinate îi numeau așa. Deoarece cuvântul „valach” însemna păstor, iar vlahii erau renumiți pentru creșterea vitelor timp de secole. Privind sursele documentare Valůšek atrage atenția asupra unor surse documentare locale care menționează existența unor comunități pastorale în Moravia încă dinainte de perioada migrațiilor valahe din secolele XIV și XV. Aceste surse sugerează că unele dintre aceste comunități ar putea fi precursoarele valahilor moravi. Valůšek analizează etnologic legendele și tradițiile orale ale valahilor moravi, care conțin elemente specifice regiunii și care nu pot fi explicate prin intermediul migrațiilor din alte zone. Cu toate acestea, este important de menționat că argumentele lui Valůšek nu sunt lipsite de critici. Alți istorici cehi atrag atenția asupra faptului că sursele documentare locale nu sunt suficiente pentru a demonstra cu certitudine autohtonismul valahilor moravi și că legendele și tradițiile orale pot fi supuse unor interpretări diferite. Din perspectiva lingvistică, lingvistul austriac Franz Miklosich, unul dintre argumentele aduse în favoarea originii românești a valahilor din Moravia este prezența unor cuvinte de origine română în dialectele morave. În secolul al XIX-lea, filologul vienez Franz Miklosich a observat că dialectele Moraviei de Est conțin cuvinte de origine românească, precum „baci” (păstor), „brânză” sau „mămăligă”. Miklosich a elaborat o teorie conform căreia, între secolele XIV și XVI, a avut loc o migrație a românilor din Maramureș prin Ucraina Transcarpatică, Galiția și Orava spre teritoriul actualei Moravii de Est. David Valůšek, care a studiat originea vlahilor. În anii 1870, importantul filolog vienez Franz Miklosich a observat că în dialectele Moraviei de Est apăreau cuvinte care, conform analizei sale filologice a limbii, aveau origine românească. Mikloșich a elaborat o teorie conform căreia în perioada de 200 de ani, din secolul al XIV-lea până în secolul al XVI-lea, ar fi putut avea loc un fel de migrație a românilor din regiunea Maramureș prin Ucraina Transcarpatică, Galiția și Orava pe teritoriul actualei Moravii de Est. În 1840, Miklošič a fost numit la catedra nou-creată de filologie slavă a Universității din Viena, pe care a ocupat-o până în anul 1886. A devenit membru al Academiei din Viena, care, de altfel, l-a desemnat secretar al secției istorice și filosofice, membru al consiliului de instruire publică și a senatului și membru corespondent al Academiei franceze de Inscripții și arte frumoase (Académie des Inscriptions et Belles-Lettres). Prin numeroasele sale lucrări nu s-a limitat doar la limbile slave, ci a abordat și limbile română (și dialectul aromân), albaneză, greacă și roman. Teoria susține că erau păstori care căutau noi pășuni pentru vitele lor. Teoria a intrigat mulți oameni de știință din rândul etnografilor și istoricilor. Era o idee atât romantică, cât și tentantă, aceea că păstorii rătăceau prin munții arcului carpatic cu oile lor. Bazându-ne doar pe analiza limbajului, este imposibil de spus că așa ceva s-a întâmplat cu adevărat consideră istoricul ceh. În următorii o sută de ani de cercetare, această teorie s-a schimbat treptat, iar ideile maximaliste inițiale au fost abandonate. Cu toate acestea, susținătorii teoriei migrației nu au reușit niciodată să o apere suficient. În cele din urmă, s-a dovedit că nu există câteva zeci de cuvinte românești în dialectul muntean, ci doar cuvinte individuale.(https://ro.wikipedia.org/wiki/Franc_Miklo%C5%A1i%C4%8D)

Cercetările ulterioare au arătat că numărul de cuvinte românești din dialectele morave este mai mic decât se credea initial, ăn opinia istoricului ceh. De asemenea, s-a demonstrat că unele dintre aceste cuvinte au putut ajunge în Moravia prin intermediul altor limbi, precum maghiara sau ucraineana. Cu toate acestea, nu se poate nega faptul că există influențe lingvistice românești în Moravia, ceea ce sugerează o anumită formă de contact între valahii moravi și comunitățile românești din alte regiuni. Această influență lingvistică poate fi rezultatul migrațiilor, al schimburilor comerciale sau al contactelor culturale dintre cele două grupuri. În secolul XVII pe timpul războiului de 30 de ani, numele Țara Românească a fost folosit pentru prima dată pentru Moravia de Est. Numeroase răscoale au izbucnit în Moravia de Est. Populația de aici era în mare parte protestantă, dar Habsburgii au impus cu strictețe credința romano-catolică după înfrângerea Răscoalei Stărilor. Un nobil sau burghez necatolic putea alege între convertirea la catolicism și emigrare, în timp ce supușii, desigur, nu aveau opțiunea de a alege și trebuiau să adopte credința romano-catolică fără excepție. Din cauza răscoalelor din Moravia de Est, oamenii vorbeau despre valahii rebeli, astfel încât sensul original al cuvântului valach, care se referea la păstori, a fost transferat la denumirea întregii regiuni. Dar în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, nu apare foarte des. Denumirea de Valach pentru locuitorii regiunii Moraviei de Est a fost folosită mult mai intens de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Încă nu era foarte stabilă, Termenul valach era folosit vag și lax, iar oamenii vorbeau și despre, de exemplu, Záhorács și Kopaničáří. Dezbaterea despre originea valahilor în Moravia este una complexă și controversată, care nu poate fi rezolvată cu ușurință de istoricii cehi fără sprijinul istoricilor români. Noile interpretări ale istoriografiei cehe, reprezentate de istorici precum David Valůšek, au adus o perspectivă nouă asupra acestei chestiuni, subliniind importanța factorilor locali în formarea identității valahilor moravi, fără conexiuni cu fenomenul transhumanței ceea ce nu este veridic, plus documentele medievale care confirmă colonizările și imigrația. Consider că este important să se adopte o abordare nuanțată și echilibrată, care să țină cont atât de argumentele autohtoniste, cât și de dovezile care atestă legăturile dintre valahii moravi și comunitățile românești din alte regiuni. O astfel de abordare ar trebui să integreze atât sursele istorice, cât și analizele lingvistice, culturale și arheologice, pentru a oferi o imagine mai completă și mai precisă a originii și evoluției valahilor în Moravia. (https://zlinsky.denik.cz/zpravy_region/ze-valasi-prisli-z-rumunska-spise-pohadka.html)

Această reevaluare are implicații importante pentru înțelegerea identității culturale și a relațiilor interetnice în Moravia de azi. Este esențial să se recunoască atât specificitatea locală a valahilor moravi, cât și legăturile lor cu alte comunități românești și cu istoria generală a migrațiilor și a transhumanței în Carpați. Prin urmare, dezbaterea despre autohtonismul valahilor în Moravia trebuie abordată cu o perspectivă critică și multidisciplinară, care să integreze atât sursele istorice, cât și analizele lingvistice, culturale și arheologice. Interesant că teoria autohtonității valahilor din Moravia a fost dezvoltată de unii istorici cehi și de către presa culturală după ce la începutul anilor 90 în Moravia s-a proclamat un regat Țara Românească, într-o formă pamfletară de către localnici preocupați de dezvoltarea turismului local. Liderii regatului românesc din Moravia au fost anchetați de poliție și au trecut prin furcile caudine ale justiției. Se pare că unii istorici cehi au preferat să spună că valahii sunt autohtoni în vestul Munților Tatra și nu veniți de pe teritoriul actual al României acum circa 600 de ani. Deși autohtonitatea valahilor ne duce la ideea originii valahilor moravi din triburile dacilor liberi și a coloniștilor romani cu care au intrat în contact în perioada marilor migrații. Teoria istoricului ceh lui David Valůšek nu este credibilă și argumentată suficient științific, deoarece anulează cronicile slavo-germane, maghiare și papale din evul mediu despre valahii din acest areal, dar totuși aduce, totuși, un plus de originalitate. (Vezi C, Daicoviciu – Dacica: studii și articole privind istoria veche a pământului românesc, Editura Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj, 1969). Confirmă o teorie istoriografică românească de la Nicolae Iorga și Constantin Daicoviciu încoace despre triburile de carpi, costoboci din vremea regelui dac Burebista și faptul că dacii liberi nesupuși imperiului roman sunt de fapt la baza etnico-lingvistică a populației valahe din Carpații Păduroși, care au avut influențe latine prin imperiul roman învecinat, dar și datorită fenomenului transhumanței a ciobanilor români pe versanții carpatini după prăbușirea limesului bizantin de la Dunăre în 602. David Valůšek sugerează indirect o influență celtică prin tribul cotini (gotini) pe versantul nordic al Carpaților Păduroși, din perioada regelui Burebista, trib de gali care s-au războit cu dacii. Astfel istoricul dă de înțeles că valahii de azi sunt autohtoni, ca urmași ai celților, deși nu poate explica înrudirea etnico-lingvistică și ocupație pastorale similar cu românii (valahii) de pe culmile Carpaților românești și cu valahii din Haemus. Pentru un etnograf aceste similarități ale valahilor din Moravia cu românii din Carpații meridionali și orientali sunt mai mult decât evidente, de la stilul de viață, ocupații, tradiții port și limbă, ca să poate fi ignorate. Istoricul ceh ignoră dovezile istorice, mai degrabă într-un mod ideologic decât științific. Teoria cercetătorului ceh privind originea valahilor moravi din tribul celtic nu stă în picioare. Doar o autohtonitate dacică, desigur și cu posibile influențe ale galilor gotini, precum și cu o complementaritate colonizatoare și de transhumanță cu ceilalți frați români din spatiul danubiano-pontic și balcanic, dovedită de cronicile medievale, poate fi luată în considerare de lumea academică.

Ionuț Țene/ napocanews.ro

Distribuie Distribuie Comentarii