John Smith, o figură cheie în colonizarea timpurie a ceea ce avea să devină Statele Unite, a servit ca și căpitan în armata lui Mihai Viteazul. El a fost un apropiat al marelui voievod. El este recunoscut astăzi ca o personalitate esențială în formarea Statelor Unite, așa cum este subliniat într-o postare recentă de Ambasada SUA la București. Mesajul ambasadei subliniază rolul fundamental al lui Smith, menționând sosirea sa pe coasta Atlanticului la începutul anilor 1600, în urma serviciului său în teritoriile românești alături de Mihai Viteazul în lupta pentru unirea românilor în 1600. Într-un mesaj inclus în albumul care comemorează 145 de ani de relații diplomatice între SUA și România, Ambasada SUA la București evidențiază rolul fundamental jucat de John Smith, care a ajuns peste Ocean la începutul anilor 1600, după ce a luptat în Țara Românească alături de Mihai Viteazul, participând activ la victoriile marelui voievod român. „Știați că…? Primele contacte dintre locuitorii a ceea ce este astăzi România și viitoarele State Unite datează din cele mai vechi zile ale istoriei coloniale?”

Data exactă a nașterii lui Smith este incertă. El a fost botezat pe 6 ianuarie 1580 în Willoughby, lângă Alford, Lincolnshire, unde părinții săi au închiriat o fermă de la Lordul Willoughby. El a pretins că descinde din vechea familie Smith din Cuerdley, Lancashire, și a fost educat la Școala de Gramatică ”King Edward VI” din Louth între 1592 și 1595. Inițial, Smith a fost îndrumat spre un ucenicat ca comerciant în portul maritim comercial ”King’s Lynn” din Norfolk, membru al Ligii Hanseatice. A fost promovat la rangul de căpitan de cavalerie în timpul campaniei din 1600-1601 pentru Habsburgii austrieci, alături și în armata lui Mihai Viteazul. După moartea lui Mihai Viteazul, Smith a luptat pentru Radu Șerban în Țara Românească împotriva vasalului otoman Ieremia Movilă. Se spune că Smith a ucis și a decapitat trei provocatori otomani în dueluri singulare, fapt pentru care a fost înnobilat de Principele Transilvaniei și i s-a acordat un cal și un blazon cu trei capete de turci. În 1602, a fost rănit într-o încăierare cu tătarii din Crimeea, capturat și vândut ca sclav. A fost trimis ca dar de sclavie unei femei din Istanbul, Charatza Tragabigzanda, care l-a trimis să lucreze în agricultură și să se convertească la islam în Rostov. În timpul unei bătălii, Smith l-a ucis pe un stăpân de sclavi și a evadat din teritoriul otoman, îndreptându-se spre Moscova.

Smith a călătorit prin Uniunea polono-lituanian, Europa și Africa, ajungând în Anglia în 1604. Căpitanul John Smith a fost nu numai un soldat curajos, ci și un scriitor renumit, mai ales pentru rolul său în înființarea coloniei Virginia la Jamestown, prima colonie engleză permanentă din America de Nord. Se alătură expediției Companiei Virginia din Londra în 1606-1607. La Jamestown, Smith a făcut parte din consiliul local, a explorat și a cartografiat golful Chesapeake, a stabilit o relație uneori controversată cu Powhatan, șeful suprem al Tsenacomoco, și a fost președintele coloniei din septembrie 1609 până în septembrie 1610. Cu toate acestea, a fost nepopular printre ceilalți coloniști, care l-au forțat să se întoarcă în Anglia în octombrie 1610. Smith a fost grav rănit de o explozie de praf de pușcă în canoea sa și a navigat spre Anglia pentru tratament la mijlocul lunii octombrie 1609. Nu s-a mai întors niciodată în Virginia. Coloniștii au continuat să moară din cauza diferitelor boli și afecțiuni; se estimează că doar 150 dintre cei 500 de locuitori au supraviețuit în acea iarnă. Cu toate acestea, Compania Virginia a continuat să finanțeze și să transporte coloniști pentru a sprijini Jamestown. În următorii cinci ani, guvernatorii Gates și Sir Thomas Dale au menținut o disciplină strictă, în timp ce Sir Thomas Smith din Londra a căutat meșteri pricepuți și alți coloniști pe care să-i trimită în colonie. Smith nu s-a mai întors niciodată în Virginia, dar a călătorit și a cartografiat o porțiune din coasta de nord-est a Americii de Nord, pe care a numit-o Noua Anglie. O mare parte din ceea ce se știe despre viața sa provine din relatările sale detaliate și informative despre experiențele sale.

În 1614, Smith s-a întors în America într-o expediție pe coastele Maine și Golful Massachusetts. El a numit această regiune „Noua Anglie”. Scopul comercial a fost de a captura balene pentru fanoane și ulei, precum și de a căuta mine de aur sau cupru, dar ambele metode s-au dovedit impracticabile. Expediția s-a orientat apoi către colectarea de pește și blănuri pentru a acoperi cheltuielile. Smith a publicat o hartă în 1616 pe baza acestei expediții, care a fost prima care a folosit denumirea de „Noua Anglie”, deși toponimele indigene au fost înlocuite cu nume de orașe englezești la cererea Prințului Charles. Coloniștii din colonia Plymouth au adoptat numele pe care Smith l-a dat acelei zone, iar unele toponime de pe hartă au supraviețuit până în prezent, precum râul Charles (marcat ca „The River Charles”) și Cape Ann (Cape Anna). John Smith a murit pe 21 iunie 1631, la Londra. A fost înmormântat în 1633 în nava sudică a Bisericii ”Saint Sepulchre-without-Newgate”, pe Viaductul Holborn, din Londra. Biserica este cea mai mare biserică parohială din ”City of London” și datează din 1137. Căpitanul Smith este comemorat pe peretele sudic al bisericii printr-un vitraliu.

Astăzi, acest căpitan al lui Mihai Viteazul, care a luptat pentru unitatea celor Trei Țări Române, are mai multe monumente de bronz pe Coasta de Nord-Est a SUA. Din păcate, istoricii români au ignorat și au ocultat lupta acestui căpitan pentru unirea românilor. El a fost, de fapt, primul american implicat în proiectul de unire a Transilvaniei, Moldovei și Valahiei. Când va fi ridicată o statuie a lui John Smith la București? Deși mulți dintre contemporanii săi l-au considerat un lăudăros și aproape sigur și-a înfrumusețat propriile realizări, narațiunile sale oferă perspective neprețuite asupra vieții englezilor și a nativilor în anii de formare a coloniei Virginia sau a regiunii Noua Anglie. Consider că John Smith a fost inspirat de lupta curajoasă a lui Mihai Viteazul pentru unirea românilor în acțiunile sale din America. A dus cu el peste Ocean modelul de curaj a voievodului român și o parte din aspirațiile și universul lingvistic, spiritual și religios al românilor, acolo în Lumea Nouă. A fost primul american care a cunoscut Țările Române.

Ionuț Țene/ napocanews.ro

Distribuie Distribuie Comentarii