Folosirea de arme chimice în Siria "trebuie să primească un răspuns", subliniază liderii europeni

Folosirea de arme chimice în Siria "trebuie să primească un răspuns", subliniază liderii europeni

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat vineri că folosirea de arme chimice în Siria "trebuie să primească un răspuns", după ce președintele american Donald Trump a ordonat un raid asupra unei baze aeriene din Siria despre care Washingtonul susține că a fost folosită pentru astfel de atacuri, transmite Reuters.

"Statele Unite au informat Uniunea Europeană că este vorba de lovituri limitate care urmăresc să descurajeze noi atrocități provocate de arme chimice", a precizat Juncker într-un comunicat. Acesta a insistat că "există o distincție clară între raiduri aeriene asupra unor ținte militare și folosirea de arme chimice împotriva civililor".

La rândul său, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că loviturile americane din Siria "ilustrează fermitatea necesară în fața atacurilor chimice barbare". El a adăugat că UE "va coopera cu SUA pentru a pune capăt brutalității din Siria"", într-un scurt mesaj difuzat pe Twitter, citat de AFP.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat într-un comunicat că "regimul sirian poartă întreaga responsabilitate" a raidului american, amintind că Alianța nord-atlantică "'a condamnat în mod constant continuarea folosirii armelor chimice de către Siria, prin încălcarea normelor și acordurilor internaționale'".

Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri că atacul SUA asupra bazei militare siriene este de înțeles, dată fiind suferința poporului sirian. 'Atacul SUA este de înțeles dată fiind amploarea crimelor de război, dată fiind suferința persoanelor nevinovate și dat fiind blocajul din Consiliul de Securitate al ONU', a declarat Merkel, care a descris atacul american drept 'limitat și țintit'.

Ministrul italian de externe Paolo Gentiloni a apreciat că raidul american "limitat" constituie un răspuns adecvat la agresiunea siriană și un mijloc de descurajare a folosirii de arme chimice de către președintele sirian Bashar Al-Assad și nu trebuie perceput ca o etapă a unui proces de escaladare militară. În opinia sa, conflictul din Siria trebuie rezolvat prin "negocieri care să includă forțele regimului și ale opoziției, monitorizate de ONU și cu un rol decisiv și constructiv al Rusiei". El a adăugat că a discutat cu liderii Franței și Germaniei, care au împărtășit această poziție.

Potrivit agenției EFE, ministrul de externe suedez, Margot Wallstrom, a pledat vineri pentru o soluție politică a conflictului din Siria și a declarat că atacul american asupra bazei militare siriene de lângă orașul Homs ridică semne de întrebare de ordin juridic. 'Este important ca acțiunile să aibă o bază juridică. Bombardamentul generează îndoieli cu privire la compatibilitatea cu dreptul internațional. Din acest motiv, este nevoie ca această chestiune să revină în Consiliul de Securitate al ONU, care trebuie să-și asume responsabilitatea pentru o soluție politică durabilă', a declarat Wallstrom pentru agenția TT. Ea a calificat atacul cu arme chimice drept 'demn de dispreț' și a subliniat că Suedia, membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, împreună cu alte nouă țări, au încercat joi noaptea să ajungă la un consens pe tema unei rezoluții care solicita deschiderea unei anchete asupra atacului cu arme chimice. 'Deplângem faptul că nu a existat un acord între membrii permanenți (ai Consiliului de Securitate — n.r.). Suntem pregătiți să continuăm acest demers', a adăugat Wallstrom, care a adăugat că 'a sosit momentul ca poporul sirian să-și decidă viitorul'.

Guvernul danez a calificat vineri drept 'necesar' bombardamentul american de vineri dimineață, iar executivul norvegian și-a exprimat la rândul său 'înțelegerea', potrivit EFE. 'Nu este vorba dacă atacul a fost sau nu o decizie inteligentă. Era un demers necesar al președintelui american Donald Trump și el l-a sprijinit', a declarat șeful diplomației daneze, Anders Samuelsen, care a susținut că Trump 'nu avea altă opțiune, dacă nu voia să ajungă în aceeași situație ca fostul președinte american Barack Obama și să-i dea o hârtie în alb președintelui sirian Bashar al-Assad'.

Și Norvegia a sprijinit atacul american din Siria. 'Situația este complicată, dar pentru partea norvegiană există înțelegere că a existat această reacție după atacul crud de la începutul săptămânii. Bombardamentul pare restrâns și concentrat asupra obiectivelor militare', a declarat ministrul de externe norvegian, Berge Brende, care a apreciat că regimul sirian 'are o lungă istorie' de atacuri asupra propriei populații, care include folosirea armelor chimice.

La rândul său, Elveția a lansat vineri un apel la evitarea unei escaladări militare în Siria. 'Elveția acordă prioritate unei soluții politice la criza siriană și va continua să sprijine eforturile pentru un dialog sub auspiciile ONU și care să fie dus la bun sfârșit de trimisul special al organizației pentru Siria, Staffan de Mistura', se menționează într-un comunicat al MAE elvețian. Elveția 'condamnă cu toată fermitatea' folosirea armelor chimice și amintește că un astfel de act reprezintă o crimă de război. Totodată, Confederația Helvetică a cerut 'o reacție concertată și rapidă' a Consiliului de Securitate al ONU și a solicitat tuturor părților implicate în conflict, 'îndeosebi guvernului sirian', să ofere acces pe teritoriul sirian 'Comisiei de Anchetă' care 'să investigheze faptele'.

Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a atras atenția că nu este posibilă reglementarea conflictului din Siria în lipsa unui acord între SUA și Rusia, care în momentul de față este "extrem de departe", a transmis MTI. "Este în interesul Ungariei, al Europei și, cred eu, al întregii lumi să se încheie în cel mai scurt timp posibil un acord cu privire la reglementarea (situației) din Siria. În același timp, nu este prea pesimist să afirmăm că în momentul de față ne aflăm extrem de departe de un astfel de acord, având în vedere evenimentele din ultimii ani", a declarat presei șeful diplomației ungare, adăugând că Ungaria condamnă cu cea mai mare fermitate folosirea oricărui fel de armament chimic.

Atacul american asupra bazei aviatice siriene din provincia Homs ar putea constitui un semnal pozitiv și pentru Estonia, deoarece demonstrează fermitatea autorităților americane, a declarat vineri șeful diplomației estoniene, Sven Mixer, informează agenția locală de informații BNS. "Faptul că SUA reacționează repede la ceea ce se întâmplă în lume constituie un semnal pozitiv și pentru noi", a declarat ministrul de externe estonian. El a atras atenția că, dacă înainte, reprezentanta SUA la ONU, Nikki Haley, "a declarat că scopul direct al americanilor nu mai este înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad, acum atacul chimic l-a obligat pe președintele american Donald Trump să se reorienteze foarte repede".

"Fără îndoială, acest lucru le dă tuturor celor care vor avea de-a face cu Administrația Trump în diferite situații de criză semnalul că el poate acționa rapid și hotărât. Iar acest lucru, din punctul nostru de vedere, nu este un semnal rău", a explicat șeful diplomației estoniene. Sven Mixer a îndemnat de asemenea la elaborarea unei strategii ample pentru soluționarea crizei siriene. "Loviturile disparate, oricât de puternice ar fi acestea, nu sunt suficiente pentru o soluționare definitivă a acestui conflict. Nici acum nu sunt motive să sperăm că Bashar al-Assad se va preda. Acum trebuie venit cu o amplă și serioasă strategie în plan militar și politic", a adăugat ministrul estonian.

AGERPRES


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa se scrie istoria, oameni buni, din lucruri mărunte și neștiute...

2 VIDEO Atac cu rachete fără precedent al Ucrainei împotriva Rusiei

3 Voi ați văzut asta? / America, oameni buni...

4 Așa o fi?

5 VIDEO București 2024...