FRAGMENT DE ISTORIE: Sosirea în România a Misiunii militare franceze conduse de generalul Berthelot (3 octombrie)
La 3 octombrie 1916 a sosit în România Misiunea militară franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931). Decizia Franţei de a trimite în România o misiune militară, ca urmare a cererii exprimate de guvernul Brătianu, fusese luată în septembrie 1916.
Sosirea Misiunii militare franceze avea loc într-un moment dificil pentru trupele române. Intrată în război de partea Antantei, cu care semnase un Tratat de alianţă la 4/17 august 1916, România a declanşat la 14/27 august 1916 ofensiva de eliberare a Transilvaniei, de-a lungul întregii frontiere muntoase cu Austro-Ungaria. Insuficienta susţinere a acţiunii trupelor române de către Aliaţi, precum şi o mai slabă pregătire a trupelor române în faţa inamicului au dus ulterior la înfrângerea de la Turtucaia (24 august/6 septembrie) în faţa ofensivei germano-bulgare, trecerea la defensivă în Transilvania, eşecul contraofensivei din sud, de la Flămânda (18 septembrie/1 octombrie), apoi retragerea trupelor pe frontiera muntoasă.
Generalul Henri Mathias Berthelot, absolvent al Şcolii Militare de la Saint-Cyr (1883) şi al Şcolii Superioare de Război din Paris (1890), deţinuse mai multe funcţii, printre care cea de secretar al Comitetului de Stat Major (1907), subşef al Marelui Stat Major (1913-1914), comandant al Sectorului Soisson (1914-1915), al Diviziei 33 infanterie de rezervă (1915), al Corpurilor 3 şi 32 armată (1915-1916). Era, de asemenea, principalul colaborator al mareşalului F. Joffre la elaborarea planului de operaţii cu care Franţa s-a angajat în Primul Război Mondial.
La 3/16 octombrie 1916, generalul Berthelot şi Misiunea franceză pe care o conducea erau primiţi în gara Periş de înalte oficialităţi române, în frunte cu regele Ferdinand şi cu primul-ministru Ion I.C. Brătianu. Misiunea militară franceză avea să fie prezentă în România timp de 18 luni. ''Din prima zi - nota Berthelot - m-am convins că trebuia să acţionez repede. Trebuie să oprim peste tot ideea de retragere, să apărăm cu înverşunare, chiar pe frontieră, pământul naţional''. Generalul Berthelot a fost numit consilier militar al regelui Ferdinand.
Conform lucrării ''Berthelot şi România/Berthelot et la Roumanie'', album apărut în 1997 la Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti (coordonator Dumitru Preda), sub egida Fundaţiei ''Mărăşeşti-Mărăşti-Oituz'' şi a Fundaţiei ''General Henri Mathias Berthelot'', scopul Misiunii militare franceze în România era definit astfel în ''Ordinul de misiune'' din 28 septembrie 1916: 1. Generalul Berthelot va reprezenta pe lângă Marele Cartier General român pe generalul Joffre, comandantul-şef al armatei franceze; el urma să trateze în numele acestuia şi ''potrivit instrucţiunilor sale, toate problemele interesând războiul de coaliţie dus în prezent împotriva Puterilor Centrale şi a aliaţilor lor''; 2. El urma să ţină la curent Marele Cartier General Francez asupra situaţiei materiale şi morale a armatei române, asupra operaţiilor în curs, ca şi a proiectelor sale de manevră; totodată, el trebuia să asigure legătura necesară între Înaltul Comandament român şi generalul Maurice Sarrail, comandantul-şef al Armatei aliate de la Salonic, Misiunea militară franceză, Misiunea militară franceză din Rusia; 3. Generalul Berthelot - se spunea în respectivul ordin - era pus la dispoziţia Înaltului Comandament român în funcţia de consilier tehnic; 4. Rolul ofiţerilor francezi urma să fie stabilit de comun acord între generalul Berthelot şi Statul Major General român.
Într-o notă telegrafică a ataşatului militar român de la Paris, transmisă la Bucureşti Ministerului de Război, se specifica: ''Din informaţiile mele personale rezultă că membrii Misiunii militare franceze trimişi în România au fost aleşi personal de comandantul suprem al armatei franceze. (...) Această misiune aleasă e compusă din ofiţeri care părăsesc funcţiuni sau comandamente importante (...) majoritatea (...) au avut misiuni importante la trupă sau la statul-major în timpul marilor bătălii date pe frontul francez''.
Iniţial, misiunea franceză a fost alcătuită din patru ofiţeri de stat major, adjuncţi ai şefului misiunii, nouă ofiţeri instructori de infanterie (patru locotenent-colonei, doi maiori şi trei căpitani), un ofiţer superior instructor de cavalerie, cinci ofiţeri superiori de artilerie, un locotenent pentru serviciul cifrului, în total 21 de ofiţeri în frunte cu şeful misiunii. Până la începutul anului 1917, numărul acestora avea să crească în funcţie de evoluţia operaţiilor şi de necesităţile frontului român, producându-se, totodată, o schimbare a structurii şi a rolului misiunii franceze. Cei 430 de ofiţeri şi 1.150 de soldaţi aveau să contribuie la ampla acţiune de refacere şi de reorganizare a armatei române (decembrie 1916-iunie 1917).
Încă de la început, generalul Berthelot a participat în fiecare zi la prezentarea rapoartelor informative asupra operaţiilor şi a făcut vizite pe front, unde i-a cunoscut pe comandanţii şi pe ostaşii români. A consiliat Marele Cartier General Român în vederea angajării bătăliei pentru Bucureşti din noiembrie-decembrie 1916. După pierderea Capitalei a urmat retragerea spre Moldova. Guvernul condus de Ion I.C. Brătianu a părăsit Bucureştii la 20 noiembrie, îndreptându-se spre Iaşi. Misiunea militară franceză condusă de generalul Berthelot a participat activ la acţiunea de reorganizare a armatei române, retrasă în Moldova, şi la elaborarea planurilor de operaţii în vederea desfăşurării bătăliilor din vara anului 1917 contra trupelor germane. În acest sens, generalul Berthelot a colaborat cu generalul Constantin Prezan, devenit în decembrie 1916 şef al Marelui Cartier General.
Generalul Berthelot nota, în memoriile sale, la 9 martie 1917: ''Cu toate intemperiile şi bolile, reorganizarea armatei continuă fără întrerupere şi din toate părţile îmi vin veşti că instrucţia este făcută cu multă pricepere şi grijă'', se arată în volumul ''Generalul Henri M. Berthelot şi românii'', de Constantin I. Stan (Editura Paideia, Bucureşti, 2008). ''Ajutorul dat de Franţa în procesul de refacere şi reorganizare a armatei române nu era întâmplător, ci avea o finalitate bine stabilită. Ea dorea să consolideze frontul Oriental. Generalul Berthelot exprima acest punct de vedere într-un raport înaintat superiorilor, unde conchidea: ''Tot efortul întreprins în favoarea armatei române este cel mai bun sprijin ce poate fi dat întregului Front Oriental". "La toate regimentele de infanterie, cavalerie, artilerie, geniu, intendenţă etc., s-au repartizat ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi francezi'', se arată în lucrarea amintită.
''Lunile de iarnă şi de primăvară au constituit totodată şi perioada de refacere a armatei române (...). Misiunea militară franceză condusă de generalul Henri Berthelot, deşi uneori a rănit orgoliul ofiţerilor români (generalul Averescu a fost criticul cel mai acerb al misiunii franceze), a insuflat, mai ales, încredere şi a contribuit la buna desfăşurare a refacerii armatei. Se întărea tot mai mult convingerea că, odată cu reluarea operaţiilor militare, armata română va fi în măsură să câştige victoria'', arată istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa ''O istorie sinceră a poporului român'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002).
Biruinţele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz din iulie-septembrie 1917 au fost şi un rezultat al reorganizării armatei întreprinse de generalul Berthelot. ''Ţin să vă exprim întreaga mea recunoştinţă pentru serviciile făcute României de aceşti bravi ofiţeri ai Misiunii franceze, demni de aceia care câştigă în acest moment victoria de la Verdun'', spunea generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei 1, într-o telegramă transmisă generalului Henri Berthelot.
În cadrul Misiunii militare franceze, un rol deosebit de important l-au avut Misiunea Aeronautică şi Misiunea Serviciului Sanitar. Membrii Misiunii Aeronautice franceze (în total aproximativ 300) au efectuat operaţii tehnice curente de întreţinere a aparatelor de zbor, de instruire a personalului navigant românesc, realizând, totodată, diverse misiuni speciale, conform lucrării ''Berthelot şi România/Berthelot et la Roumanie''. În ceea ce priveşte Misiunea Serviciului Sanitar, aceasta era alcătuită, în februarie 1917, din 88 de medici, în frunte cu medicul Claude Coullaud, peste o jumătate dintre aceştia fiind chirurgi. Ulterior au mai sosit în România încă 16 medici. Toţi aceştia au lucrat în sălile de operaţii şi de tratamente din spitale.
Misiunea condusă de generalul Berthelot a fost nevoită să părăsească România la 9 martie 1918. În noiembrie 1918, generalul Berthelot a fost trimis în Balcani şi a condus marşul unei armate aliate spre Dunăre, operând joncţiunea cu armata română şi contribuind la alungarea trupelor Puterilor Centrale de pe teritoriul românesc (noiembrie-decembrie 1918).
Pentru meritele sale, generalul Berthelot a fost declarat ''cetăţean de onoare al României'', la 21 mai 1917, în şedinţa solemnă a Parlamentului de la Iaşi, ''pentru marile servicii ce le-a adus apărării naţionale a ţării noastre''. La 23 iulie 1917 i-a fost înmânat, de către regele Ferdinand, ordinul militar ''Mihai Viteazul'', pentru merite deosebite ''în conducerea operaţiunilor militare din 1916 şi la reorganizarea armatei române în 1917''.
La 5 iunie 1926 Berthelot a devenit membru de onoare al Academiei Române. Ca o recunoaştere a meritelor sale, statul român i-a acordat generalului Berthelot şi o moşie în comuna hunedoreană Unirea, pe care, prin testament, Berthelot a lăsat-o Academiei Române, împreună cu sumele depuse în băncile române, spre a fi folosite ''fie pentru studii şi cercetări într-o universitate franceză, fie pentru cheltuieli de întreţinere pentru completarea studiilor într-o mare şcoală franceză, civilă sau militară'', potrivit volumului ''Membrii Academiei Române. Dicţionar 1866-2003'' (Editura Enciclopedică/ Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003). Comuna Unirea a primit oficial denumirea de Comuna General Berthelot, la 30 octombrie 2001, printr-o hotărâre a Parlamentului României. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)
Sursa fotografiilor: jurnalspiritual.eu
