Fraudă de 10 milioane de euro la Casa Unirea, invenția falimentară a lui Dragnea și Daea: pedepse cu suspendare la DNA
Mecanismul prin care Casa Română de Comerț Agroalimentar – Unirea SA a fost devalizată cu aproximativ 10 milioane de euro începe să fie tranșat în instanță. Patru dintre persoanele implicate în tranzacțiile fictive cu alimente și utilaje uzate au recunoscut faptele în fața procurorilor anticorupție, obținând condamnări fără executare care depind acum doar de validarea magistraților.
Ancheta Direcției Naționale Anticorupție privind devalizarea Casei Române de Comerț Agroalimentar – Unirea SA consemnează primele înțelegeri judiciare. Patru inculpați au parafat acorduri de recunoaștere a vinovăției prin care au acceptat pedepse orientate între doi ani și patru luni și trei ani de închisoare, toate cu suspendare pe termene de încercare de trei sau patru ani. Înțelegerile au ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București , instanța urmând să le analizeze începând cu data de 1 octombrie.
Persoanele care și-au asumat răspunderea penală sunt Mihnea Alexandru Petrovici, la data faptelor responsabil al magazinului deschis de companie în Afumați, alături de oamenii de afaceri Ioan Flaviu Lăcătuș, Ioszef Sandor Szabo și Ioan Silaghi. În procedură au fost atrase ca părți responsabile civilmente firmele Monica HDR Fruct SRL, respectiv Ametist Depot SRL și OTN SRL, ambele aflate în procedură de insolvență. Alte două entități comerciale care au funcționat în aceeași schemă nu au mai putut fi chemate în judecată, fiind deja radiate din evidențele Registrului Comerțului.
Compania de stat, coordonată de Ministerul Agriculturii, încearcă acum să recupereze prin intermediul laturii civile un prejudiciu evaluat la aproximativ 10 milioane de euro. Conform actelor de urmărire penală, sumele au fost sifonate în intervalul 2023-2024 prin circuite comerciale paralele și contracte fictive pentru mărfuri plătite din fonduri publice, dar care nu au călcat niciodată pragul depozitelor societății.
Zahăr, carne și mașinării recondiționate trecute drept noi
Mecanismele frauduloase au funcționat pe baza unor acte contabile lipsite de acoperire în realitate. Spre exemplu, societatea a achitat nejustificat 676.920 de lei către firma unuia dintre partenerii de afaceri fără ca vreun produs să fie livrat. Într-un mod similar, entitatea statului a fost taxată cu 534.000 de lei pentru 24.000 de kilograme de pulpe dezosate de pui fără piele și cu 347.200 de lei pentru 62.000 de kilograme de zahăr, ambele tranzacții existând doar pe hârtie. Documentele anchetatorilor mai indică plăți fictive pentru livrări inexistente de fasole albă și ulei de gătit.
Un alt palier al pagubei a implicat achiziția de tehnologie industrială. Prin intermediul unui contract de leasing încheiat de compania de stat, unul dintre afaceriști a încasat 2,1 milioane de lei pentru două utilaje destinate ambalării fluidelor și pastei de tomate. Deși au fost decontate ca echipamente de ultimă generație, aparatele erau de fapt uzate și valorau modic. Pentru a înșela vigilența finanțatorilor, inculpații au aplicat plăcuțe noi pe utilaje, atribuindu-le în fals profile de producători cunoscuți și date recente de fabricație, din mai și iunie 2024.
Pentru aceste fapte, cei patru au recunoscut acuzațiile de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Trecutul controversat al șefului de magazin
Mihnea Alexandru Petrovici nu se află la prima confruntare cu rigorile legii penale. Acesta fusese trimis în judecată încă din 2023 pentru o înșelăciune comisă în 2019, când ar fi utilizat un card bancar contrafăcut pentru a prelua materiale de construcție în valoare de circa 35.000 de lei. Procesul s-a încheiat la Judecătoria Cornetu în mai 2026, instanța dispunând achitarea pe fondul intervenirii prescripției răspunderii.
Înainte de a ajunge la conducerea punctului comercial al Casei Unirea, Petrovici s-a afișat în cercurile politice, distribuind imagini din 2015 de la o sesiune de lucru organizată de PSD pe teme agrare la Palatul Parlamentului. Tot în acea perioadă, inițiativa sa de a demara o cultură de trandafiri în comuna Bucșani era lăudată public de fostul președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, Adrian Țuțuianu (PSD), care îl descria drept un tânăr temerar de 23 de ani, întâlnit accidental la o aniversare, a cărui afacere promitea venituri suplimentare din taxe pentru comunitatea locală.
Un proiect politic transformat în gaură neagră
Creată pe hârtie în 2018 sub mandatul Guvernului Viorica Dăncilă și patronată politic de liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea, Casa Română de Comerț Agroalimentar – Unirea SA a primit un capital de pornire de 93 de milioane de lei de la bugetul național. Promisiunea inițială prevedea susținerea țăranilor și producătorilor autohtoni prin achiziția recoltelor la preț corect și distribuirea lor prin marile lanțuri de retail, mizând pe o rețea extinsă de depozite și fabrici de prelucrare.
Inițiativa a atras inclusiv atenția opoziției: la inaugurarea unui magazin al Casei, din Afumați , a participat liderul partidului AUR, George Simion, care a folosit momentul pentru a denunța marile rețele străine și reticența lor în a vinde marfă românească.
Bilanțul a confirmat însă un eșec masiv. Datele centralizate de Ministerul Agriculturii în 2024 au arătat pierderi financiare de 45 de milioane de lei acumulate în cinci ani, creanțe neîncasate de 53 de milioane de lei și un paradox comercial: societatea vindea preponderent produse aduse din import, în detrimentul recoltelor locale.
Fraudele au determinat intervenția procurorilor DNA, care în 2024 au descins la 60 de adrese din șapte județe. În octombrie 2024, anchetatorii au reținut-o pe directoarea generală a entității, Mariana Cotoi , pusă sub urmărire alături de trei oameni de afaceri pentru abuz în serviciu în formă continuată. Procurorii susțin că fosta șefă ar fi interpus Casa Unirea într-un lanț de tranzacții fictive, generând o pagubă estimată la 45 de milioane de lei. Printre probe figurează achiziții fictive de ulei de consum, mărfuri pe care Cotoi le-ar fi atestat și certificat ca salubre prin semnarea facturilor și avizelor, deși produsele nu fuseseră recepționate sau văzute de vreun angajat. Până în prezent, Mariana Cotoi nu a fost trimisă în fața instanței.
Explorează subiectele:
