„Ghepardul vânător de drone”. Armele de top, mult mai ieftine ca Patriot, care pot închide spațiul aerian românesc

Incidentele celor două drone căzute duminică, 25 aprilie, la Galați și Tulcea, aduc în dezbatere eficacitatea avioanelor și a sistemelor Patriot în astfel de situații. Generalul (r) Dan Grecu explică, pentru „Adevărul”, ce soluții eficiente și mai ieftine ar putea să existe.

Fragmentele de drone care s-au prăbușit la Galați și Tulcea au cauzat panică și pagube materiale, dar au dat naștere și unei noi dezbateri. Există voci, chiar dacă mai puțin avizate, care critică faptul că armata română nu a lovit aceste aparate fără pilot pentru a preveni căderea lor în zonele populate.

Armata a lămurit misterul, iar reprezentanții Ministerului Apărării (MApN) au explicat motivele pentru care avioanele ridicate nu au doborât dronele. Chiar dacă Centrul Aerian de la Torrejon din Spania a ordonat ridicarea a două aeronave britanice Eurofighter Typhoon din Serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită de la Baza 86 Aeriană Borcea, țintele nu au fost lovite din motive obiective.

„Piloții au avut autorizare să angajeze ținta, însă aceasta s-a aflat în permanență deasupra teritoriului ucrainean, astfel că nu s-a putut trage asupra ei. Radarele de la sol au urmărit un număr de 15 drone în spațiul aerian ucrainean, care au intrat în picaj în zona localității Reni, unde au fost pierdute de pe radar, după care s-au raportat explozii pe teritoriul ucraineanUna din drone a continuat zborul la joasă înălțime deasupra lacului Brateș și a lovit un atelier dintr-o gospodărie și un stâlp de electricitate de pe domeniul public”, a explicat MApN sâmbătă după-amiază.

Reacția a fost una emoțională, iar rețelele sociale au fost luate cu asalt de postări în care armatei i-au fost aduse reproșuri pentru faptul că nu a intervenit, fie și în aceste condiții.

În condițiile în care o oră de zbor pentru un avion F-16 costă cel puțin 30.000 de euro, iar eficiența împotriva dronelor nu este de 100%, apare și discuția ce alte variante ar mai exista.

NATO nu e la înălțimea dronelor rusești și ucrainene

România, la fel ca și statele NATO europene, a rămas în urmă față de țări ca Ucraina, Rusia și chiar Turcia. Primele două au fost nevoite să inoveze, fiind parte a unui conflict provocat de Moscova. În același timp, dronele turcești Bayraktar au fost primele care au făcut ravagii în războiul din Ucraina. Ucrainenii au avut inspirația să achiziționeze aceste aparate de zbor fără pilot, iar bătălia pentru Kiev, din primăvara anului 2022, a fost câștigată în mare măsură datorită dronelor turcești.

Lucrurile au evoluat, însă, iar Rusia s-a adaptat rapid și a trecut chiar în avantaj în acest război al dronelor. Astfel, 2025 a fost anul în care Ucraina a fost lovită masiv cu roiuri de drone, care au copleșit numeric sistemele defensive ucrainene.

În disperare de cauză, ucrainenii au folosit rachete Patriot pentru a stăvili atacurile Rusiei, dar s-a dovedit rapid că nu este o tactică sustenabilă din cauza costurilor. Ca termen de comparație, un sistem Patriot se apropie de un miliard de dolari, iar o singură rachetă costă circa un milion de dolari. În schimb, o dronă Geran-2, varianta rusească a dronelor iraniene Shahed, ar costa între 15.000 și 30.000 de euro.

De aceeași problemă s-au lovit și americanii și aliații lor din Orientul Mijlociu. Pentru a face față dronelor Shahed lansate de Iran, defensiva americană și cea a aliaților a fost nevoită să recurgă la rachetele Patriot. Pe cale de consecință, rachetele și dronele iraniene au copleșit apărarea antiaeriană și au reușit să lovească chiar și bazele americane din regiune, deși acestea beneficiau de o protecție ridicată.

Cu ce ne putem apăra

Deși România nu a fost o țintă pentru dronele lansate de Rusia , în ultimii ani au avut loc incidente importante. Pe teritoriul României au căzut drone și fragmente de dronă. Și chiar dacă nu au existat victime, acestea au provocat pagube. Totul a culminat cu incidentele de duminică, 25 aprilie, când o dronă a căzut în Galați și a lovit un stâlp, respectiv o anexă gospodărească, iar alta a fost găsită la Tulcea.

Sistemele de apărare Patriot ale României nu au intervenit și nici nu aveau cum s-o facă, explică generalul (r) Dan Grecu, președintele Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, susține că atacul cu drone nu a vizat România, ci Ucraina. Generalul Grecu are o experiență internațională ce este reliefată cel mai bine prin cele trei misiuni în afara teritoriului național ca observator militar în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea (UNMEE), șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central American (US CENTCOM) pentru operațiile din Irak și Afganistan și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan. Toate au însumat trei ani în aceste activități, fiind astfel recunoscut și ca ,,Militar veteran"

„În mod cert, drona care a căzut în Galați a fost scăpată de sub control. Fie scăpată de sub control, fie pur și simplu s-a defectat. Deci poate să fie și rezultatul contramăsurilor electronice luate de ucraineni, care i-au bruiat sistemul, poate să fie și o defecțiune, pur și simplu, o disfuncționare a propriului sistem inclusiv. Sau mai există varianta că ar fi fost lovită de apărarea antieriană ucraineană”, spune generalul.

În opinia sa, soluția avioanelor nu este 100% eficientă, dovadă că la toate incidentele de până acum nicio dronă rusească nu a fost lovită de Forțele Aeriene Române sau de aliați. Iar costurile sunt ridicate. Există desigur soluții mai ieftine, iar eficacitatea sistemelor Ghepard, respectiv SHORAD, a fost dovedită inclusiv în Ucraina.

„Mai există soluții, putem lovi dronele cu mitraliere și cu sistemele SHORAD, care sunt foarte eficiente. Și mai există sistemele Ghepard, folosite de asemenea contra dronelor. Dar nu există nicio armă care să garanteze 100% că drona va fi lovită și mai ales doborâtă”, susține generalul Dan Grecu.

Un alt aspect de luat în calcul este că nicio țară nu are suficiente sisteme antiaeriene și antidronă pentru a proteja fiecare centimetru de teritoriu.

„Nu poți să împânzești toată Dunărea cu sisteme Ghepard și cu trăgători cu racheta pe umăr. E aproape imposibil, de fapt e imposibil”, mai spune generalul Dan Grecu.

De ce nu există garanții că nu vor mai exista alte incidente

El a explicat și motivele pentru care apărarea antiaeriană a Ucrainei nu face față roiurilor de sute de drone și rachete rusești, la fel cum nici sistemele defensive ale SUA din Golf sau cele ale aliaților săi nu au reușit să oprească toate dronele iraniene.

„În cazurile Ucrainei, dar și în Orientul Mijociu, problema care s-a pus este cea a supraaglomerării. Atunci când inamicul lansează sute de drone și rachete devine imposibil să le interceptezi pe toate. Nu există sisteme capabile să facă acest lucru, dar randamentul, eficiența lor poate fi îmbunătățită. Oricum, personal nu cred că rachetele Patriot sau avioanele pot rezolva întotdeauna asemenea situații, iar în plus intervine aici și problema costurilor. Nimeni, absolut nimeni, nu are bugete fără limită, nici măcar americanii, ca să tragă după drone de 20.000 de euro cu rachete Patriot de un milion. Sigur că se folosesc aceste rachete Patriot și pentru drone, le-a folosit mult și Ucraina, dar nu există atâtea rachete defensive și nici nu pot fi fabricate peste noapte”, punctează generalul Dan Grecu.

În condițiile în care Statele Unite și aliații lor din Orientul Mijlociu au folosit intens interceptoare, inclusiv rachete Patriot, împotriva dronelor iraniene, în presa americană și nu numai au apărut informații despre rezervele de muniție. Oficial, ministerele Apărării din Israel, dar și din alte țări din regiune au anunțat că au rămas fără rachete interceptoare. Problema afectează din plin Ucraina, în condițiile în care Kievul se confruntă cu aceeași penurie de rachete defensive. În atare situație, Statele Unite au nevoie de timp pentru a-și reface stocurile și pentru a redirecționa muniție spre Ucraina, iar fabricile din SUA și Europa nu fac față cererii de pe piață. Recent, țări ca Estonia au transmis că sunt afectate de întârzierea cu care americanii livrează sistemele comandate.