Grindeanu, de acord să-l scoată pe Iohannis din procedura de numire a procurorilor șefi și îi propune lui Tăriceanu o soluție de compromis
Sorin Grindeanu ii transmite lui Calin Popescu Tariceanu ca este de acord cu scoaterea presedintelui Klaus Iohannis din procedura de numire a procurorilor sefi, dar nu doreste ca atributiile de numire sa fie mutate in totalitate la Consiliul Superior al Magistraturii, asa cum propune presedintele Senatului in proiectul sau de lege, relatează HotNews.ro . Premierul Grindeanu propune, in adresa Guvernului transmisa Parlamentului in data de 7 aprilie, o solutie de compromis: ministerul justitiei sa faca mai departe selectia procurorilor sefi, urmand sa transmita CSM cel putin doua propuneri de numire. CSM ar urma sa dispuna apoi asupra numiri in functia de conducere “in urma unei proceduri transparente”.
Cum argumenteaza premierul Grindeanu ca presedintele tarii poate fi scos din procedura de numire a procurorilor sefi? In adresa transmisa Parlamentului, premierul arata ca presedintele Romaniei are, potrivit Constitutiei, atributia de investire in functie a magistratilor, dar precizeaza ca textul constitutional “nu priveste, insa, si numirea in functiile de conducere din magistratura, ascpect care tine de cariera profesionala a magistratilor”.
“In concluzie, legiuitorul nu are constrangeri explicite de rang constitutional in stabilirea solutiei legislative privind numirea procurorilor in functiile de conducere, cu atat mai mult cu cat, potrivit art 134 alin. (4) din Constitutie, CSM indeplineste si alte atributii stabilite prin legea organica, in realizarea rolului sau de garant al independenti justitiei”, se mai arata in adresa guvernului.
Prin urmare, premierul Grindeanu considera oportun ca ministerul justitiei si CSM sa partajeze competentele cu privire la nimirea procurorilor in functiile de conducere prevazute de art. 54 din Legea nr. 303/ 2004 dupa cum urmeaza:
a) “ministrul justitiei sa aiba prerogativa de a selecta candidaturile pentru functiile de procurori sef, avand obligatia ca la finalul procedurii sa inainteze CSM cel putin doua propuneri de numire (ale celor mai bine clasati candidati)
b) CSM, in cadrul unei proceduri transparente, sa dispuna asupra numirii in functia de conducere.”
Este vorba de functiile de procuror general si prim adjunctul acestuia, a procurorului general al DNA si adjunctii acestuia, a procurorilor sefi de sectie ai acestor parchete precum si a procurorului sef DIICOT si adjunctii acestuia.
De subliniat ca solutia propusa de premierul Grindeanu nu rezolva problema politizarii numirii procurorilor sefi, doar il elimina pe seful statului din procedura. Inaintea lui Tudorel Toader, la portofoliul justitiei a fost ocupat de un ministru pur politic, Florin Iordache, provenit din PSD.
“Atat selectarea, cat si numirea in functie de catre CSM, trebuie sa se realizeze intr-un mod deschis, transparent si bazat pe merite, motiv pentru care in cuprinsul Legii nr. 303/ 2004, trebuie adoptate reguli clare care sa clarifice toate aspectele procedurale ale numirii in functiile de conducere anterior mentionate”, se mai arata in punctul de vedere semnat de premierul Sorin Grindeanu.
De notat ca guvernul Ciolos a dat aviz negativ proiectului de lege initiat de Calin Popescu Tariceanu, care propunea mutarea atributiilor de numire a procurorilor sefi integral la CSM.
In ce priveste cealalta propunere din proiectul lui Tariceanu, ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa-si aleaga singura sefii, premierul Grindeanu a anuntat ca nu o sustine.
“Din redactarea proiectului de lege se observa ca nu este prevazuta implicarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) autoritatea cu rol de garant al independentei justitiei, in procedura de numire in functiile de conducere de la instanta suprema, aspect de natura sa aduca atingere rolului constitutional recunoscut al acestei institutii”, se arata in adresa transmisa Parlamentului in data de 7 aprilie.
Proiectul lui Tariceanu a fost deja adoptat tacit, in iunie 2016, de Camera Deputatilor si asteapta acum un raport din partea Comisiei Juridice din Senat, unde a fost amanat in repetate randuri. In sedinta de marti a comisiei, proiectul a fost amanat pana la data de 3 mai, impreuna cu alte proiecte de modificare a Legii 303/2004 privind statutul procurorilor si judecatorilor, intrucat ministrul Justitiei a anuntat ca va veni cu un pachet propriu de modificari la legile justitiei. De altfel, ministrul Tudorel Toader a fost chemat sa isi prezinte proiectele pe 25 aprilie.
Proiectul lui Tariceanu propune modificarea Statutului judecatorilor si procurorilor, in sensul ca in functiile de conducere sa nu mai fie implicat factorul politic - presedintele tarii si ministrul Justitiei.
Procedura de numire a procurorilor sefi a fost schimbata in 2005 de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei. Atributia de numire a fost luata de la CSM, urmand ca propunerea sa o faca ministrul justitiei iar propunerea efectiva sa-i revina presedintelui Romaniei. Macovei a declarat de fiecare data cand s-a discutat despre schimbarea procedurii de numire ca procedura actuala a fost acceptata de Comisia Europeana si orice schimbare ar incalca Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV).
Procurorii sefi Augustin Lazar (Parchetul General), Laura Codruta Kovesi (DNA) si adjunctii acestora au fost numiti in aprilie 2016, avand un manat de trei ani. Adoptarea noilor legi deschide insa calea inlocuirii lor din functie inainte de finalizarea mandatului.
