Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Guda (AAFBR): Tabloul macroeconomic este similar cu cel din 2008, dar prezintă câteva diferențe majore

Tabloul macroeconomic este similar cu cel din 2008, dar prezintă diferențe majore în colectarea mai lentă a facturilor, concentrarea ridicată a veniturilor în rândul companiilor mari, scăderea capitalizării și un mediu de afaceri mai puțin activ, a declarat Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și lector la Institutul Bancar Român (IBR), într-o analiză de specialitate, transmisă marți AGERPRES.

'Deși tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezintă cinci diferențe majore: o colectare mult mai lentă a facturilor, concentrarea mai ridicată a veniturilor, profiturilor și lichidităților în rândul companiilor mari (deși pierderile sunt mai răspândite în rândul tuturor companiilor), scăderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar ușor negativ la finalul anului 2016) și un mediu de afaceri mai embrionar și mai puțin activ (cu o experiență mai scăzută). În esență, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai îndatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinanțare mai redusă) și mai expus în fața efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolvența clienților). Nu văd cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuală criză internațională, comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în anul 2008', a spus Guda.

Potrivit analizei, la fel ca și în 2008, creșterea economică record este alimentată de consum (care determină adâncirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decât creșterea exporturilor) și creșterea creditării (care determina majorarea prețurilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanța slabă a colectării veniturilor fiscale care creează o fiscalizare redusă a creșterii economice și, pe de altă parte, majorările salariale și ajutoarele sociale oferite de sectorul public).

"Poate singurele diferențe notabile, în sens negativ, sunt datoria publică de două ori mai mare în PIB (deși la un nivel sub jumătate față de media UE), o forță de muncă mai redusă, diminuarea la jumătate a investițiilor publice și nivelul investițiilor străine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului și forței de muncă disponibile plafonând nivelul creșterii economice potențiale)", se arată în document.

Conform sursei citate, o diferență notabilă, în 2016 față de 2008, o constituie creșterea duratei medii de colectare a creanțelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016), ceea ce face ca firmele să fie mai interdependente.

"Astfel, întârzierea la plată a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolvenței clientului va determina un soc negativ de două ori mai mari către furnizorii creditori. Exprimând metaforic acest aspect, 'o piatra aruncată în lac' (simbol al unei crize internaționale) va genera 'valuri de două ori mai înalte'. Din acest punct de vedere, sectoarele care înregistrează cea mai extinsa durata de colectare a creanțelor și care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt construcțiile (unde creșterea duratei de colectare a creanțelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde creșterea este de la 126 la 216 zile) și agricultura (unde creșterea este de la 108 la 198 zile)", informează documentul

O altă diferență se referă la o subțiere a păturii de mijloc și un grad de concentrare mai mare în rândul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor și a lichidității.

"Astfel, cele mai mari 1.000 de companii generau o pondere de 35% în venitul total al mediului de afaceri în anul 2008, aceasta pondere crescând la 50% în anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul deținut de companii în casă și conturi la bănci), cele mai mari 1% dintre companiile active dețineau în anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, această concentrare ajungând la 58% în anul 2016. De asemenea, profiturile obținute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadată în rândul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii dețin 46% din profiturile obținute în anul 2016 de întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este de 35% în anul 2008. Deloc întâmplător, pierderile sunt mult mai răspândite în rândul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii înregistrând o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de întreg mediul de afaceri", se precizează în analiză.

Totodată, companiile care activează în mediul de afaceri românesc prezintă un grad foarte redus de capitalizare, tendința acestuia fiind de scădere constantă de la impactul crizei financiare până în prezent, respectiv de la 32,2% în anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016.

"O scădere a capitalizării implică o creștere a gradului de îndatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmelor de finanțarea externă și condițiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezintă un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze (43%), intermedieri financiare (43%) și IT (42%), în timp ce sectoarele care înregistrează un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activități recreative, culturale și sportive (9%), construcții (10%) și sănătate ți asistență socială (15%). Acest fenomen a fost amplificat în mod special în anul 2016, când dividendele distribuite aferente acestui exercițiu au fost de 43 miliarde lei, reprezentând 85% din profiturile obținute în anul respectiv, aproape cât toate dividendele distribuite de întreg mediul de afaceri în perioada 2009-2015 și 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor", susține Guda.

Acesta estimează că fenomenul decapitalizării firmelor active în România va continua în cazul în care se va elimina impozitul pe dividend începând cu anul următor și pe fondul unui mediu de afaceri mai tânăr și lipsit de experiență.

În viziunea analistului, numărul companiilor active în România care au intrat în insolvență în perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adaugă aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate.

În acest context, Guda a subliniat că aproape un milion de companii și-au întrerupt activitatea în acest interval, iar durata medie de vârstă a unei firme active în România este ușor sub 10 ani.

AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ALERTĂ Citiți ce i-a transmis lui Dragnea o mamă cu trei copii care a fost la mitingul de la Iași! România se …

2 Sursele puterii PSD. Toți românii cu minte și suflet ar trebui să citească acest articol

3 ALERTĂ! După ce-a fugit ca un șobolan de la Iași, Dragnea scrie sfidător pe Facebook! Românii l-au taxat: „Căc…

4 CUTREMUR în MAI! Șeful DGA, acuzații PENALE la adresa ministresei din Teleorman: „Carmen Dan a mințit. Eu și f…

5 VIDEO Dragnea, imitat de actorii Teatrului de Comedie: „Nimic ești tu, mincinosule!

recomandări

Te ia DNA: Cristi Bâgiu

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Ce se întâmplă când o rachetă lovește 45 de straturi de geam antiglonț