Guvernul merge la Bruxelles cu două variante pentru înlocuirea limitei de 9,4% din PIB pentru pensii

Ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a precizat că România merge la discuțiile cu Comisia Europeană cu o singură variantă de indicator pentru înlocuirea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, ci cu două variante.

Marcel Boloș, la Adevărul Live FOTO Arhivă Adevărul

Ministrul din Guvernul Ciucă a precizat că în discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene va fi și cea a renegocierii unor părți din PNRR, cum este schimbarea acelui plafon de maximum 9,4% din PIB pentru pensii.

„Mâine e pe ordinea de zi și această discuție. Avem propunerea de înlocuire a acestui indicator cu doi indicatori noi, pe care îi propunem Comisiei”, precizat Boloș, într-o intervenție la Digi24.

Întrebat de ce merge Guvernul la Bruxelles cu doi indicatori, demnitarul a subliniat: „Nu e bine să mergem pe o singură variantă”. Fiind chestionat despre acești indicatori, Boloș a punctat: „În principal presupun cheltuielile cu pensiile, să avem posibilitatea de ajustare a acestei categorii în funcție de cum sunt evoluțiile indicatorilor la nivel macroeconimic, în principal rata inflației”, a completat ministrul.

Precizările de la începutul lunii mai

Demnitarul e explicat și anterior care e raționamentul încercării de înlocuire a plafonului. „Plafonul de 9,4% din sistemul de pensii, care include și pensiile speciale, poate fi un obstacol pe viitor dacă Guvernul ar trebui să ia an de an măsuri de actualizare sau de majorare a pensiilor pentru a răspunde fie unei evoluții ascendente a inflației sau a altor influențe care sunt la nivel macroeconomic. Ar trebui Guvernul, în funcție de acestea, să actualizeze sau să majoreze pensiile. Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul pe termen foarte lung, să menții astfel de plafon de cheltuieli, în condițiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva la 13% din PIB. Deci e limpede că din această perspectivă n-aș vrea să se înțeleagă că - ne urmărește Comisia Europeană în declarațiile noastre - că noi dorim eliminarea acestui plafon, ci înlocuirea indicatorului cu unul care poate să aducă tot disciplină financiară. Ne-am gândit să fie ponderea transferurilor de stat către bugetul asigurărilor sociale în PIB la un anumit procent. Încă nu-l avem stabilit. Noi am dori să îl înlocuim cu un alt indicator pentru ca să lase liberă decizia Guvernului pe viitor în privința actualizării pensiilor, să nu ajungă acest indicator un blocaj sau să frâneze măsurile pe care Guvernul ar trebui să le decidă în perioade cum este acesta în privința inflației”, a afirma Marcel Boloș, la începutul lunii mai.

„În alte state UE nu există plafon. Pot să spun cu siguranță că noi avem sistemul de pensii speciale și legile acestea și rate de înlocuire, procentele după care se calculează aceste pensii comparabile cu celelalte state membre. Problema de fond e discrepanţa între sistemul de pensii speciale cu rate de înlocuire a veniturilor foarte eterogene, de la procente care variază între 60%, până la 85%, când dincolo, în sistemul de pensii general, procentul despre care noi discutăm, este de 43,5%, deci aici este problema pe fond a României”, mai explica Marcel Boloș.