Guvernul riscă să plătească 5 miliarde de lei magistraților după ce PSD a deturnat banii spre ajutoare sociale
Un conflict juridic fără precedent, cu o miză colosală de aproximativ 5 miliarde de lei, ar putea fi tranșat definitiv joi, 15 septembrie. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) urmează să se pronunțe în procesul deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor pentru recuperarea drepturilor salariale restante ale magistraților, un blocaj financiar agravat de decizia cinică de a amâna aceste plăți legale pentru a finanța pachetul electoral de ajutoare sociale promovat de PSD.
Înalta Curte de Casație și Justiție Foto: ÎCCJ
Potrivit datelor furnizate de Agerpres, miza financiară a acestui litigiu se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei. Deși fondurile necesare fuseseră inițial luate în calcul, prioritățile politice și populiste au dictat o altă direcție. În luna martie, proiectul de buget înaintat Parlamentului de către Ministerul Finanțelor aloca aproape 5 miliarde de lei (echivalentul a un miliard de euro) pentru Înalta Curte în anul 2026. Această sumă reprezenta o majorare cu circa 50% față de anul anterior și avea ca scop precis acoperirea drepturilor salariale restante, generate de creșteri stabilite retroactiv prin decizii ale instanțelor.
Cu toate acestea, Executivul a hotărât să amâne o parte din aceste plăți obligatorii. Într-o manevră specifică modului în care PSD înțelege să gestioneze banul public, ignorând obligațiile legale ale statului pentru a-și alimenta propriile scheme clientelare și electorale, fondurile au fost redirecționate către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat intens de social-democrați.
Originea acestor datorii uriașe datează din anul 2023, moment în care Înalta Curte și Parchetul General au hotărât creșterea cu 25% a indemnizațiilor pentru judecători și procurori. Măsura, menită să alinieze veniturile la o serie de hotărâri judecătorești anterioare, a fost aplicată cu efect retroactiv, începând din anul 2018.
În fața refuzului guvernamental de a achita sumele, ÎCCJ a apelat la justiție, iar procesul a ajuns acum în faza de recurs, după ce pronunțarea unei soluții definitive a fost amânată deja de șapte ori de către instanța supremă. În primă instanță, pe data de 5 mai, Curtea de Apel București (CAB) a dat câștig de cauză Înaltei Curți. Judecătorii CAB au obligat atunci Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite restanțele salariale ale magistraților, impunând inclusiv soluția unei rectificări bugetare.
Mai mult, sentința din 5 mai prevedea sancțiuni drastice pentru a forța Executivul să se conformeze: punerea în executare a deciziei trebuia realizată în maximum 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În caz contrar, instituțiile guvernamentale erau pasibile de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, la care se adăuga o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie.
Acțiunea în instanță, care poartă semnătura președintei ÎCCJ, Lia Savonea, aduce acuzații grave la adresa Executivului. Instanța supremă argumentează că refuzul de a plăti sumele restante încalcă direct dreptul de proprietate al judecătorilor, mulți dintre aceștia având titluri executorii care nu au fost puse în aplicare de mai bine de un deceniu. În plus, Înalta Curte susține că prin această atitudine, Guvernul subminează legitimitatea instanțelor de judecată și încalcă flagrant principiul separării puterilor în stat.
De cealaltă parte, Guvernul a încercat prin toate mijloacele procedurale să blocheze sau să întârzie o decizie definitivă. Pe parcursul procesului, reprezentantul Executivului a cerut sesizarea Curții Constituționale (CCR) cu o excepție de neconstituționalitate vizând articole din legea contenciosului administrativ. Juriștii guvernamentali au dorit ca CCR să clarifice dacă o instanță are dreptul să forțeze Guvernul să facă alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca judecătorii să acorde drepturi financiare care depășesc plafoanele bugetare aprobate prin lege. Concomitent, Guvernul a solicitat suspendarea procesului până la obținerea unui răspuns din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), instituție căreia a vrut să îi adreseze o întrebare preliminară.
Tensiunile dintre puterile statului au culminat pe 2 iulie, când premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat oficial că a sesizat Curtea Constituțională, reclamând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție pe tema plății restanțelor salariale din sistemul judiciar.
"De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative" - Ilie Bolojan
Explorează subiectele:
