Lucrări ample de restaurare vizează domul iconic al Hagiei Sofia din Istanbul, dar și conservarea unor elemente ascunse publicului larg: tuneluri antice, inscripții vikinge și mozaicuri redescoperite după secole.

Capodopera de 1.500 de ani a Istanbulului, Hagia Sofia, intră într-un amplu proces de restaurare – cel mai complex din ultimele decenii. Autoritățile turce nu doar pun în aplicare planuri de consolidare a celebrului dom, ci și dezvăluie o serie de secrete păstrate de-a lungul timpului.

Simbol al civilizațiilor ce au lăsat amprente adânci asupra Istanbulului, Hagia Sofia este una dintre cele mai impresionante construcții sacre ale lumii și o bijuterie arhitecturală a Turciei. În prezent, monumentul trăiește o nouă etapă de restaurare și conservare, menită să-i asigure supraviețuirea pentru secolele următoare.

De-a lungul vremii, Hagia Sofia a fost transformată din bazilică creștină în moschee, muzeu și, din nou, moschee – o evoluție care reflectă complexitatea și bogăția culturală, spirituală și politică a metropolei de pe malurile Bosforului. Astăzi, lucrările se concentrează pe restaurarea domului său, considerat o capodoperă inginerească a Antichității târzii.

Dincolo de aspectul impresionant al proiectului, Hagia Sofia ascunde povești și detalii fascinante, legate de simbolismul profund al construcției, geniul arhitectural al lui Mimar Sinan și provocările restaurării unei structuri care a supraviețuit secole de cutremure și schimbări de regimuri.

Fragilitate și ingeniozitate: restaurare istorică a domului Hagiei Sofia la peste 40 m înălțime

Hagia Sofia a beneficiat de mai multe restaurări majore de-a lungul timpului, fiecare dintre ele având ca scop protejarea acestei capodopere arhitecturale. Ultima restaurare amplă a avut loc între 1993 și 2009, când au fost efectuate lucrări semnificative de consolidare și restaurare a mozaicurilor, a structurilor și a elementelor deteriorate de-a lungul secolelor.

Lucrările actuale, care au început în 2020, se concentrează în mod special pe restaurarea și consolidarea domului iconic, cu scopul de a proteja acest simbol al Istanbulului și de a-i asigura viitorul. Restaurarea nu vizează doar conservarea unei capodopere spirituale, ci și intervenții tehnice ample, menite să protejeze structura în fața vremii ce va veni.

Lucrările vor fi realizate exclusiv din exterior, pentru a proteja mozaicurile interioare de o valoare inestimabilă. Acoperișul din plumb va fi demontat, apoi recondiționat sau înlocuit, iar întreaga zonă va fi acoperită cu o structură metalică și o prelată specială de înaltă calitate, menită să o protejeze de intemperii, dar și să protejeze interiorul.

În același timp, mozaicurile din interiorul domului vor fi restaurate cu ajutorul unei platforme suspendate la peste 43 de metri înălțime, susținută de patru coloane. Activitatea religioasă din interiorul moscheii va continua neîntrerupt, în timp ce echipele de specialiști vor putea lucra în siguranță.

Pentru lucrările la înălțime, va fi instalată o macara special proiectată pentru acest obiectiv: 41 de metri înălțime și un braț extensibil de 60 de metri, capabilă să opereze fără a afecta structura monumentului.

Restaurare în etape, arhivare digitală completă

Proiectul, desfășurat etapizat, a inclus deja reabilitarea mormintelor sultanilor Mehmed al III-lea, Selim al II-lea și Murad al III-lea, precum și lucrări la școala primară istorică (Sıbyan Mektebi) și la camera cronometristului (Muvakkithane). Etajul superior al galeriei a fost curățat, întreținut și redeschis publicului.

Un alt pas esențial a fost digitalizarea completă a complexului, prin crearea unui „geamăn digital” 3D al Hagiei Sofia. Această arhivare modernă permite o planificare mai eficientă a restaurărilor și oferă o formă de conservare virtuală, accesibilă generațiilor viitoare.

Cel mai mare lăcaș creștin al lumii timp de un mileniu, azi legenda lumii musulmane

Hagia Sofia este o capodoperă impresionantă, inclusă în 1985 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, ca parte a Zonei Istorice a Istanbulului.

Ridicată în anul 537, Hagia Sofia cunoscută ca Biserica Sfintei Înțelepciuni , a fost, timp de aproape un mileniu, cel mai mare lăcaș creștin al lumii. După cucerirea Constantinopolului în 1453 , Sultanul Mehmed al II-lea a transformat bazilica într-o moschee, adăugând elemente islamice și acoperind mozaicurile creștine și frescele sale aurii. De-a lungul secolelor, au fost ridicate patru minarete, iar clădirea a suferit multiple intervenții pentru a-i întări structura.

În 1935, sub regimul lui Mustafa Kemal Atatürk, Hagia Sofia a fost transformată într-un muzeu, ca parte a procesului de secularizare a Turciei. După aproape un secol, în 2020, a fost reconvertită din nou în moschee, un gest care a generat un val de reacții internaționale.

Cele mai semnificative lucrări de consolidare au fost realizate de arhitectul Mimar Sinan, în secolul al XVI-lea, când a adăugat contraforturi și a modificat structura pentru a preveni prăbușirea în urma cutremurelor. Datorită acestor măsuri, Hagia Sofia a rezistat numeroaselor seisme majore care au afectat Istanbulul.

Restaurarea domului – „coroana” acestui edificiu istoric – reprezintă astăzi nu doar o lucrare de conservare, ci și un act de continuitate, menit să păstreze în viață memoria a două imperii și a unei civilizații care a modelat Istanbulul.

Dincolo de dom: secretele mai puțin știute ale Hagiei Sofia

Povestea acestui edificiu fascinant va fi explorată mai pe larg într-un material viitor.

Astăzi, însă, vom menționa doar câteva dintre detaliile ascunse ale Hagiei Sofia, care nu sunt la fel de vizibile pentru vizitatorii obișnuiți.

Știai că domul central are un diametru de peste 30 de metri și a fost, secole întregi, cel mai mare din lume? Este mai mare decât orice altă structură din Imperiul Bizantin și a supraviețuit numeroaselor cutremure de-a lungul istoriei.

Sub pardoseala din marmură se află un vast sistem de tuneluri și cisterne antice, despre care se crede că deserveau palatul imperial și complexul religios în perioada bizantină.

În zidurile superioare ale galeriei se păstrează peste 170 de inscripții grafiate, unele lăsate de cruciați sau de vizitatori nordici, inclusiv o faimoasă inscripție runică atribuită unui soldat viking pe nume Halvdan. Aceste urme discrete oferă o fereastră rară către istoria multiseculară a monumentului, marcată de imperii, pelerini și cuceritori care au lăsat amprentele lor.

Un alt detaliu spectaculos este așa-numitul „Colț al lacrimilor” – o coloană din interiorul clădirii despre care tradiția spune că are puteri vindecătoare. Vizitatorii introduc degetul mare într-o nișă circulară, iar dacă acesta iese umed, se consideră un semn de binecuvântare. Deși originea sa este legendară, fenomenul este, de fapt, cauzat de condensul acumulat în peretele gros de piatră.

La nivelul superior, se păstrează câteva mozaicuri creștine rare, printre care imaginea Fecioarei Maria cu Pruncul și portrete de împărați bizantini, redescoperite abia în secolul XX, după ce fuseseră acoperite timp de secole (VEZI GALERIA FOTO). Aceste mozaicuri sunt accesibile doar din galeria care, până de curând, fusese închisă publicului.

Prin aceste detalii mai puțin vizibile, Hagia Sofia păstrează o aură de mister și continuă să dezvăluie povești neștiute, chiar și după aproape un mileniu și jumătate de existență.

În 2024, peste un milion de români au ales Turcia pentru concediile lor, atrași de destinații de top ale acestei țări – de la vibrantul Istanbul la stațiunile de pe litoral, precum Antalya și alte perle ale Rivierei turcești. De altfel, 2024 a fost un an istoric din punct de vedere al numărului de vizitatori, cu o explozie turistică ce a adus în Turcia peste 50 de milioane de turiști din întreaga lume.