Haos în calculele PSD pentru pensii: manipulările lui Manole și gaura din 2027
După ce tot un executiv condus de PSD a decis înghețarea veniturilor seniorilor după alegerile din 2024, actualul Guvern Luca Niculescu, dominat de miniștri social-democrați, vine cu noi promisiuni pentru cei 4,5 milioane de pensionari. Deși se anunță o indexare de la 1 ianuarie 2027, declarațiile ministrului Muncii propus de PSD, Florin Manole, trădează confuzii grave legate de aplicarea legii și calcule bugetare nerealiste, într-un moment în care statul nu știe de unde va găsi banii necesari.
Istoria recentă arată că indexarea pensiilor a fost tratată exclusiv ca o decizie politică, în ciuda prevederilor legale care impun majorări anuale. După ce în 2024, chiar înaintea scrutinelor prezidențiale și parlamentare, pensiile au fost recalculate și indexate, Guvernul Ciolacu a hotărât blocarea acestora în 2025. Ulterior, Guvernul Bolojan a păstrat măsura înghețării și pentru anul 2026. Astfel, existența unei formule în lege nu oferă nicio garanție că politicienii o vor și aplica, executivul având libertatea de a impune arbitrar orice procent de creștere.
Acum, noul ministru al Muncii propus de PSD, Florin Manole, încearcă să pozeze în apărătorul celor vulnerabili. Printr-o postare pe rețelele sociale, acesta a transmis: „Voi susţine ferm patru priorităţi: indexarea pensiilor; eliminarea CASS pentru veterani şi mai ales pentru mame; protejarea puterii de cumpărare a celor care muncesc şi sprijinirea reală a persoanelor cu dizabilităţi”.
Calculele greșite ale ministrului PSD și manipularea legii
Deși legea pensiilor publice a fost ignorată în 2025 și 2026, reprezentantul PSD susține acum că aceasta este obligatorie, însă oferă explicații care contrazic chiar textul legislativ pe care îl invocă, lăsând impresia că așteaptă date statistice pentru anul 2026, care încă nu s-a încheiat.
„Despre indexare, pentru că presupun că și asta vă va interesa, avem o lege în vigoare, legea trebuie respectată. Calculele vor trebui făcute după rectificarea bugetară. Mă refer în primul rând la calculele referitoare la inflație. Sigur că ele sunt predictibile, în sensul că avem deja o prognoză despre evoluția inflației, dar după ce vom avea acele calcule vom ști exact care este necesarul din punct de vedere legal” - Florin Manole.
În realitate, legislația stipulează clar că majorarea se bazează pe indicatori definitivi. Cum statisticile pe 2026 nu pot fi finalizate până la sfârșitul anului, indexarea din 2027 trebuie să utilizeze cifrele Institutului Național de Statistică (INS) aferente anului 2025, o parte dintre acești indicatori fiind deja publicați în luna septembrie a anului curent. O procedură identică s-a aplicat și în 2024, când majorarea de 13,8% a reflectat rata inflației din 2022, nu pe cea din 2023.
Mai mult, în cadrul audierilor din comisiile parlamentare, Florin Manole a avansat cifre eronate. Ministrul PSD a afirmat că se analizează o creștere de 7,3% (echivalentul inflației medii anuale din 2025), estimând un impact bugetar de 9,6 miliarde de lei, fără a menționa însă baza de calcul folosită. Raportat la bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2026, care estimează un necesar de circa 154 miliarde de lei pentru plata pensiilor, o majorare de 7,3% ar genera, în realitate, o cheltuială suplimentară de 11,2 miliarde de lei – o sumă considerabil mai mare decât cea prezentată de Manole.
Ce prevede, de fapt, formula legală pentru 2027
Potrivit legii pensiilor, veniturile seniorilor trebuie majorate cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut pe economie (indicator obținut prin scăderea inflației din creșterea salariului mediu brut).
Datele oficiale ale INS pentru anul 2025 arată următoarele:
- Câștigul salarial mediu brut lunar a ajuns la 8.716 lei, înregistrând un avans de 8,1% (+655 lei) comparativ cu 2024.
- Rata medie anuală a inflației s-a situat la 7,3%.
- Creșterea reală a salariului mediu brut a fost, așadar, de 0,8% (8,1% minus 7,3%).
Aplicând strict formula legală, pensiile ar trebui indexate în 2027 cu 7,7% (7,3% inflația plus 0,4%, cât reprezintă jumătate din creșterea salarială reală). Raportat la bugetul de 154 miliarde de lei din 2026, acest procent de 7,7% ar presupune un efort bugetar suplimentar de 11,8 miliarde de lei.
Scenarii de lucru și realitatea pensiei minime
Pentru că decizia finală rămâne una politică, există mai multe variante de majorare, fiecare cu propriul impact financiar asupra pensiei minime (în prezent 1.281 de lei) și a pensiei medii (2.814 lei):
- Indexare de 5% (scenariu conservator): Costul bugetar ar depăși 7 miliarde de lei. Pensia minimă ar urca cu 64 de lei (până la 1.345 de lei), iar cea medie cu 140 de lei (ajungând la 2.954 de lei).
- Indexare de 7%: Indemnizația minimă ar atinge 1.371 de lei, în timp ce pensia medie s-ar situa la 3.011 lei.
- Indexare de 10%: Ar genera un impact bugetar uriaș, de 15 miliarde de lei. În acest caz, pensia minimă ar crește la 1.409 lei, iar cea medie la 3.095 de lei.
Aceste cifre sunt critice pentru o categorie largă de populație. Statisticile Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) relevă că 850.000 de români încasează indemnizația socială (pensia minimă de 1.281 de lei). Este vorba despre persoane care au muncit în agricultură, au lucrat mulți ani la negru, au avut venituri declarate extrem de reduse sau perioade îndelungate fără contribuții suficiente, primind astfel decizii de pensionare de ordinul zecilor sau sutelor de lei.
Conform CNPP, 664.000 de pensionari ar avea dreptul, strict pe baza contribuțiilor, la sume sub 1.000 de lei. Pentru a-i aduce la pragul de 1.281 de lei, statul acoperă diferența din buget, achitând în medie între 500 și 600 de lei pentru fiecare beneficiar. Concret, unui senior căruia i s-au calculat drepturi de 700 de lei de la CNPP, guvernul îi mai alocă 581 de lei de la bugetul de stat.
De unde vin banii? Promisiunile PSD lovesc în ținta de deficit
În ciuda angajamentelor generoase, anul 2027 se prefigurează extrem de dificil pentru Guvernul Niculescu. Executivul este presat mai întâi de rectificarea bugetară, apoi de construcția bugetului pe 2027, în condițiile în care România este obligată să respecte o țintă de deficit de 6% în 2026 și să o reducă spre 5% în 2027.
„Vreau să spun că decizia va fi luată în colaborare cu Ministerul de Finanțe și cu primul-ministru, pentru că avem un pact fiscal-bugetar pe care trebuie să îl respectăm, o țintă de deficit pe care trebuie să o respectăm. Dar aceasta nu trebuie să se facă cu împovărarea celor mai nevoiași dintre cetățeni, pentru că ar fi neechitabil. Deci prudența este obligatorie din motive fiscal-bugetare, dar în același timp și echitatea este obligatorie din motive legale și principiale” - Florin Manole, ministrul propus de PSD la Ministerul Muncii.
Cu toate acestea, sursele de finanțare rămân o necunoscută totală. Pe de o parte, clasa politică a promis că anul 2027 nu va aduce majorări de taxe și impozite, iar România va pierde fonduri europene substanțiale odată cu încheierea perioadei de implementare a PNRR. Pe de altă parte, PSD insistă cu măsuri care dezechilibrează și mai mult bugetul: creșterea cheltuielilor prin majorarea alocațiilor și a indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități, simultan cu diminuarea încasărilor la stat prin eliminarea CASS pentru veterani și mame. În acest context, rămâne neclar dacă Guvernul Niculescu va recurge, în final, la noi împrumuturi, la tăieri de cheltuieli ale statului sau, contrar promisiunilor, la introducerea unor taxe noi.
Explorează subiectele:
