Haos în Franța: un monument istoric a ars, iar 1.200 de oameni au fost arestați
Duminică dimineață, marile orașe franceze și capitala arătau ca după război. Ceea ce a început sâmbătă ca o manifestație națională împotriva costului ridicat al vieții s-a transformat rapid într-o confruntare deschisă între peste 500.000 de demonstranți și forțele de ordine. Străzile au devenit scena unor distrugeri pe scară largă, incendii și jafuri organizate care au vizat deopotrivă supermarketuri și magazine de lux.
Clădirea primăriei din Limoges distrusă de incendii în timpul protestelor din Franța Foto: AFPCea mai gravă pierdere de patrimoniu s-a înregistrat în Limoges. Primăria orașului, o clădire ridicată în 1883 și inclusă pe lista monumentelor istorice în 1975, a fost aproape în întregime mistuită de un incendiu declanșat de manifestanți. Flăcările au fost atât de puternice încât acoperișul a cedat, prăbușindu-se peste nivelurile inferioare ale edificiului. Prefectul local, Maurice Barate, a calificat incidentul drept „o catastrofă pentru patrimoniu” și „un act deliberat al huliganilor”.
Instituțiile publice au fost ținte predilecte și în alte regiuni. Sediile administrative și primăriile din Bordeaux, Lille și Marsilia au fost sparte și vandalizate. În Marsilia, mulțimea a luat cu asalt sediul municipalității și a reușit să pătrundă pentru scurt timp în interior. Înainte ca intervenția poliției să îi evacueze pe turbulenți, un protestatar a desenat cu spray pe un perete litera „A”, simbolul anarhiei.
Nici centrul Parisului nu a fost ocolit de furia străzii. În perimetrul Place de la République, o demonstrație inițial pașnică a scăpat de sub control. Indivizi mascați și îmbrăcați în negru au atacat o sucursală bancară, au prădat un magazin de echipamente sportive și au aruncat cu pavele și artificii către cordoanele de ordine, care au ripostat cu gaze lacrimogene. Potrivit publicației The Guardian, în timp ce printre manifestanți se auzea strigătul „Luăm Bastilia!”, alții răsturnau containere de reciclare pentru a folosi sticlele ca proiectile sau incendiau pubele de gunoi aruncând petarde în ele. De asemenea, un camion a fost cuprins de flăcări, focul extinzându-se ulterior la un imobil din vecinătate.
Dispute politice cu șase luni înainte de prezidențiale
Aceste tulburări sociale majore au loc într-un moment politic delicat, cu doar o jumătate de an înaintea alegerilor prezidențiale care vor desemna succesorul lui Emmanuel Macron. Actualul șef al statului a transmis un mesaj ferm pe rețelele de socializare:
„Cei care au provocat vandalism, jafuri, au atacat sediile administrative sau afacerile vor fi urmăriți penal și pedepsiți. Nu există loc pentru violență în republica noastră. Forțelor de ordine, garanți ai dreptului de a demonstra, le exprim sprijinul Națiunii. Cu toții vom fi uniți împotriva semănătorilor de haos, care urmăresc doar să doboare instituțiile noastre și să-i împiedice pe cei care își exprimă pașnic cererile să o facă” - Emmanuel Macron.
Violențele au generat imediat acuzații reciproce între principalii actori politici. Marine Le Pen, candidata extremei drepte, a condamnat revoltele stradale și a acuzat formațiunea rivalului său de extremă-stânga, Jean-Luc Melenchon, că a „legitimat violența”. În replică, Melenchon le-a cerut participanților la proteste să se delimiteze de jafuri, subliniind că astfel de acte sunt „contrare metodelor noastre”.
Evenimentele din Hexagon au atras comentarii și de peste Ocean. Vicepreședintele american JD Vance a pus haosul din Franța pe seama politicilor de imigrație, afirmând că „liberalii occidentali au importat lumea a treia în Franța și în alte țări în numele diversității și al compasiunii”.
De la nemulțumirile din școli la resuscitarea „vestelor galbene”
Amploarea protestelor de sâmbătă a fost alimentată de apelurile distribuite pe rețelele sociale, care îndemnau la o renaștere a mișcării „vestelor galbene”, inițiată în 2018 ca reacție la inechitățile sociale.
Scânteia actualului val de furie s-a aprins însă luna trecută, în unitățile de învățământ din suburbiile defavorizate ale capitalei franceze. Nemulțumirile inițiale, cauzate de infrastructura școlară precară și de absența cadrelor didactice, s-au transformat rapid într-o revoltă națională împotriva deteriorării nivelului de trai, a inegalităților și a subfinanțării serviciilor publice. Pentru a da o forță și mai mare mișcării, organizatorii au făcut apel la solidaritate, chemând în stradă studenți, profesori, muncitori, fermieri și pensionari.
Acțiunile stradale au primit și sprijinul CGT, una dintre cele mai puternice confederații sindicale din țară, care a solicitat „salarii și pensii mai mari, prețuri mai mici și protejarea serviciilor publice care răspund nevoilor oamenilor”. Nemulțumirea populației este confirmată și de datele sociologice: un sondaj realizat în octombrie pe un eșantion de 2.000 de respondenți relevă că circa 45% dintre cetățenii francezi privesc cu îngrijorare inflația și scumpirea traiului zilnic.
Explorează subiectele:
