Haos la debutul anului școlar: profesori fără ghid de notare și manuale lipsă
Sistemul de învățământ întâmpină noul an școlar cu o serie de măsuri rămase doar pe hârtie și cu probleme administrative nesoluționate. Deși Ministerul Educației a anunțat transformări structurale, realitatea din cancelarii și săli de clasă indică întârzieri majore, capabile să afecteze deopotrivă cadrele didactice, elevii și familiile acestora.
Noul an școlar debutează cu cele mai multe lipsuri din ultimele decenii Foto: Arhiva Adevărul
Evaluare fără reguli clare: cinci praguri de performanță, zero instrucțiuni
Una dintre cele mai mari surse de confuzie o reprezintă noile standarde naționale de evaluare. Deși au fost reglementate pentru a fi puse în practică din acest an, Ministerul Educației nu a trimis profesorilor ghiduri de aplicare. În teorie, activitatea elevilor trebuie încadrată în cinci categorii – avansat, consolidat, de bază, în formare și dificultate –, însă lipsește cheia prin care aceste calificative sunt echivalate cu notele tradiționale de la 1 la 10.
Cătălin Nan, președintele Federației Naționale a Părinților Edupart, punctează că fără o formulă unitară, noile standarde nu fac decât să accentueze discrepanțele pe care ar fi trebuit să le combată:
„Ministerul a confirmat că nu există încă o metodologie clară care să explice modul în care cele cinci niveluri de performanță – avansat, consolidat, de bază, în formare și dificultate – se traduc în notele de la 1 la 10, așa cum se folosesc în prezent. Scopul inițial al standardelor a fost tocmai acela de a face evaluarea mai uniformă la nivel național, astfel încât un șapte obținut într-o școală dintr-un sat să însemne același lucru cu un șapte obținut într-un liceu de prestigiu din Sectorul 1. În realitate, însă, transformarea acestor niveluri în note rămâne, din nou, la latitudinea profesorilor, ceea ce ridică întrebarea: unde mai este standardizarea? Practic, riscăm să păstrăm tocmai ceea ce standardele ar fi trebuit să elimine, adică neuniformitatea evaluării. Noi nu suntem împotriva standardizării, ci, dimpotrivă, o susținem – chiar avem prevăzut în protocolul cu Ministerul Educației regândirea sistemului de evaluare. Însă o astfel de reformă trebuie realizată profesionist, prin metodologii clare, formarea cadrelor didactice și instrumente de aplicare adecvate, nu doar prin simpla anunțare a unor standarde fără suportul necesar implementării lor” – Cătălin Nan, președintele Federației Naționale a Părinților Edupart
Cronicizarea lipsurilor: manuale absente și dispute pe fondurile de burse
La provocările de notare se adaugă disfuncționalitățile logistice devenite deja obișnuință. Elevii de clasa a IX-a pășesc în liceu fără a avea manualele tipărite asigurate. Reprezentantul Edupart subliniază că părinții s-au văzut nevoiți inclusiv să negocieze menținerea fondurilor pentru burse, pe fondul încercărilor autorităților de a limita plățile strict la săptămânile de școală.
„Noul an școlar debutează cu mai multe probleme decât în anii anteriori, însă situația manualelor nu este una nouă – în mulți ani, școala a început fără toate manualele sau cu un număr insuficient, așa că această incertitudine continuă. În ceea ce privește bursele, am avut întâlniri atât la Guvern, cât și la Ministerul Educației, unde am discutat cu ministrul și am reușit să păstrăm aceeași sumă, chiar dacă autoritățile doreau ca bursele să fie acordate exclusiv pe perioada anului școlar. Le-am explicat că părinții fac cheltuieli încă din august, pentru manuale, uniforme și rechizite, iar promisiunea primită este că suma va rămâne neschimbată” – Cătălin Nan
Admiterea separată la liceu, pe masa senatorilor după debutul școlii
Incertitudinea vizează și generațiile care finalizează gimnaziul. Organizarea concursurilor paralele de admitere la liceu ar putea fi anulată în Senat printr-un vot programat marți. O coaliție tacită transpartinică pare să opteze pentru renunțarea completă la măsură, preferând această variantă în locul amânării aplicării ei.
„În ceea ce privește votul din Senat, nu mă aștept la modificări, deoarece abrogarea este susținută de toate partidele. Am fost prezent în Comisia de Învățământ din Senat în timpul dezbaterilor și, deși în urmă cu o săptămână existau poziții divergente, de data aceasta cele trei partide mari – PSD, PNL și AUR – s-au aliniat pentru abrogare, lăsând deoparte varianta prorogării, care era susținută de cei ce considerau că evaluarea națională necesită îmbunătățiri. Aceștia au acceptat abrogarea cu condiția ca evaluarea națională să fie revizuită ulterior. De altfel, în Comisie, reprezentanții partidelor votează conform strategiei de partid, nu pe baza convingerilor personale, chiar dacă, în mod firesc, ar trebui să fie specialiști în educație și să asculte de specialiști. Din păcate, știți bine că realitatea este alta” – Cătălin Nan
Punctul de vedere din școli: lipsă acută de cadre și apatie generalizată
Din interiorul unităților de prestigiu, situația se vede și mai dramatic. Andreia Bodea, cadru didactic de franceză și directoare la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din București din 2010, atrage atenția că starea de spirit a cadrelor didactice este marcată de un nivel de nemulțumire fără precedent, depășind chiar perioada austerității bugetare din 2010.
„Printre profesori, atmosfera de la începutul anului școlar nu este una încrezătoare. Există o diferență între a te pregăti cu încredere să primești elevii la clase, având o anumită predictibilitate, și a te pregăti doar pentru că ești un om serios, care își face datoria. Până într-un punct, profesorii au fost înțelegători. Acum nu mai este aceeași atmosferă pe care am trăit-o eu în această școală, începând din 1993, când m-am titularizat la acest liceu, și nici măcar dacă fac o comparație cu anul 2010, când am devenit directoare – an care, de altfel, nu a fost deloc unul bun pentru profesori, din cauza tăierilor generale din perioada guvernului Boc. Vara trecută, învățământul a plătit, după părerea mea, un tribut nemeritat, prin toate tăierile pe care le cunoaștem. La un an distanță, constatăm că noi și medicii suntem singurii în această situație. Sper ca cei care și-au pus umărul la strângerea curelei să nu fie uitați, mai ales ținând cont că observăm cu toții unde sunt adevăratele pierderi bugetare, iar acest lucru adaugă o frustrare în plus. Poate veți spune: «Ce te interesează pe tine câți bani are altul în buzunar?» Dar nu este chiar așa. Este ca într-o familie: dacă dintre cei cinci membri, doar unul face economii, iar ceilalți risipesc, atunci în familie apare o problemă” – Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „Ion Luca Caragiale”
Problemele de sistem se resimt direct la nivelul colectivelor: cu doar câteva zile înainte de deschiderea cursurilor, liceul bucureștean nu dispunea de un profesor de fizică pentru două clase de a XII-a de la profilul real, disciplină pe care aceștia o pot alege la examenul de maturitate. „Personal, nu mă aștept la nimic bun în învățământ, nici pe termen scurt, nici pe termen mediu”, afirmă directoarea.
Aceasta subliniază avalanșa deciziilor luate fără o legătură cu specificul școlilor mari, făcând referire inclusiv la modificarea normei de conducere pentru directori:
„Cu siguranță, nu am mai început niciun an școlar cu lipsuri pe atât de multe categorii. De altfel, nu pot decât să admir, cu toate ghilimelele de rigoare, imaginația extraordinară și anduranța celor care concep aceste măsuri, dar și a cadrelor didactice care trebuie să le suporte. Putem discuta la infinit despre această situație. Nu îmi amintesc să fi fost vreodată o vară cu atâtea schimbări și contraschimbări, cum ar fi modificarea normei directorilor, deși acesta nu e nici pe departe cea mai mare catastrofă dacă ne uităm la întreg haosul. Este evident că cei care își dau cu părerea – și care, de cele mai multe ori, nu au fost niciodată directori într-o școală – nu înțeleg cu adevărat despre ce este vorba, mai ales în cazul unei școli mari. Un e să ai o școală cu 200 de elevi și altceva un colegiu cu 1.300 de elevi, cu tot ce implică gestionarea activitatea de administrare. Circulă tot felul de zvonuri: că bursele se micșorează, că norma didactică revine sau nu, că se dă un examen separat de admitere sau că nu se mai dă. Cei care intră acum în clasa a VIII-a nu știu pentru ce se pregătesc, iar discuțiile sunt nesfârșite. Pentru cineva din afara sistemului de învățământ, toate acestea pot părea șocante, dar pentru cei care sunt în sistem de ani de zile, nimic nu mai este surprinzător. Absolut nimic” – Andreia Bodea
Directoarea împărtășește totodată scepticismul părinților în ceea ce privește noile standarde de notare, arătând că teoria ministerială se prăbușește în fața practicii zilnice:
„De asemenea, este adevărat că apariția standardelor de evaluare a fost apreciată de majoritatea profesorilor, mai ales de specialiști, pentru că părea un pas necesar pentru alinierea evaluării la nivel național. Însă, în practică, lucrurile stau cu totul altfel. Școala începe luni, iar de lunea cealaltă se pot pune deja note, dar nimeni nu știe cum să transpună aceste standarde în note concrete. Sunt lucruri care sună extrem de bine în teorie, dar care, odată coborâte la firul ierbii, nu produc niciun efect. De aceea, chiar dacă apreciez ideea unor standarde unitare, mă îndoiesc că o notă de 8 la Geografie în București va însemna același lucru cu o notă de 8 într-un sat izolat. Nu ducem lipsă de legi sau de indicații, ci de implementarea lor corectă și concretă” – Andreia Bodea
În final, cadrul didactic taxează și activitatea sindicatelor din învățământ, apreciind că negocierile din ultimii ani nu au apărat real drepturile profesorilor:
„Modul în care au negociat anul trecut nu mi-a inspirat deloc încredere, iar anul acesta, deși au obținut o amânare în privința Legii salarizării, acest lucru nu este suficient pentru a-mi schimba percepția. Sunt aceiași oameni care, de zeci de ani, par să fi renunțat să mai lupte pentru schimbări reale atunci când întâmpină obstacole. Nu am fost niciodată în poziția lor și nici nu îmi doresc acest lucru, dar, privind rezultatele după 37 de ani, este evident că ceva trebuie să se schimbe. Nu pot să emit un verdict fără să cunosc toate detaliile, însă un lucru este cert: dacă după atâția ani de activitate în această funcție nu s-au obținut progrese semnificative, atunci cu siguranță există probleme profunde care trebuie adresate” – Andreia Bodea
Explorează subiectele:
