Haosul generat de PSD și AUR este înghețat temporar: noul guvern primește doar șase luni de respiro
Parlamentul de la București a pus capăt, marți, unei perioade de cinci luni de blocaj politic, votând învestirea fostului jurnalist și diplomat Luca Niculescu în funcția de premier. Nominalizat la începutul acestei luni de președintele centrist Nicușor Dan, Niculescu a reușit să treacă de votul legislativului abia după trei tentative eșuate de formare a unui cabinet. Potrivit unei analize realizate de publicația POLITICO, preluată de News , înțelegerea politică actuală are un termen de valabilitate de doar șase luni, perioadă în care formațiunile parlamentare sunt obligate să identifice o soluție pe termen lung, fără a exista însă, în acest moment, vreo garanție privind direcția viitoare.
Luca Niculescu, noul premier al României Foto: Mălina Norocea/Inquam Photos
Actualul impas politic își are rădăcinile în luna mai, moment în care PSD a ales să facă front comun cu partidul populist de dreapta AUR pentru a demite executivul de coaliție proeuropean, condus de forțe de centru și centru-dreapta. Mișcarea social-democraților a fost dictată de calcule electorale cinice: măsurile nepopulare, dar necesare pentru reducerea datoriei publice, îi determinau pe votanții PSD să migreze către dreapta populistă. După această trădare politică, atât PNL, cât și USR au refuzat categoric să se mai asocieze la guvernare cu social-democrații.
Totuși, perspectiva sumbră a unor alegeri anticipate — scenariu care ar fi avantajat masiv formațiunea AUR — i-a forțat în cele din urmă pe liberali (PNL) și pe social-democrați (PSD) să accepte compromisul numirii lui Niculescu. În noua arhitectură, PSD intră direct în componența cabinetului, în timp ce PNL a decis să rămână în afara executivului. Mai mult, potrivit afirmațiilor liderului PSD, Sorin Grindeanu, liberalii au refuzat semnarea unui program detaliat de coaliție, ceea ce înseamnă că guvernul va depinde de negocieri la sânge și va trebui să-și asigure susținerea în Parlament pentru fiecare vot în parte pe parcursul următoarelor șase luni. Pe de altă parte, instalarea acestui cabinet blochează practic posibilitatea declanșării imediate a anticipatelor la finalul celor șase luni, având în vedere că legea fundamentală din România permite dizolvarea Parlamentului doar după respingerea a două propuneri succesive de guvern.
Promisiunile lui Sorin Grindeanu și fuga PSD de responsabilitatea fiscală
Deși România se confruntă cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Sorin Grindeanu continuă să promoveze o agendă bazată pe cheltuieli, temându-se în continuare că restricțiile bugetare vor alimenta extrema dreaptă. Într-un interviu oferit pentru POLITICO Playbook Capitals, șeful PSD a anunțat că partidul său vizează rectificarea bugetului pe 2026 până la finalul lunii octombrie, concomitent cu grăbirea proiectelor europene pentru deblocarea banilor comunitari. De asemenea, social-democrații vor să treacă până la sfârșitul lunii noiembrie un buget pe 2027 centrat pe investiții, abandonând linia de austeritate susținută anterior de PNL.
„România are nevoie de un plan de redresare economică, nu de austeritate. Prioritățile noastre sunt protejarea puterii de cumpărare şi sprijinirea mediului de afaceri, relansarea investițiilor publice şi îmbunătăţirea serviciilor publice esenţiale”, a susținut Sorin Grindeanu, care încă speră că, peste jumătate de an, își va putea convinge foștii parteneri de coaliție să revină la masa guvernării, dar sub termenii economici dictați de PSD.
Încercând să spele imaginea partidului după colaborarea din luna mai cu extremiștii pentru dărâmarea guvernului, Grindeanu a pretins că există o diferență între voturile conjuncturale din Parlament și alianțele pe termen lung. Liderul PSD a invocat divergențe majore legate de securitatea națională și direcția europeană pentru a justifica de ce nu caută o alianță formală cu AUR. Acesta a dezvăluit că, în timpul discuțiilor pentru bugetul pe 2026, a refuzat o propunere a celor de la AUR, care s-au oferit să voteze un pachet social de 300 de milioane de euro în schimbul susținerii PSD pe o altă temă, pe care Grindeanu nu a specificat-o. Preferând să aștepte un compromis cu liberalii, șeful social-democraților a dat asigurări ferme: „Atât timp cât voi rămâne în această funcţie, PSD nu va avea niciun acord cu AUR”.
Avertismentul Reuters: Economia se contractă, iar ratingul de țară este în pericol
Instabilitatea politică cronică și creșterea accelerată a deficitului bugetar din ultimii ani nu doar că au hrănit ascensiunea naționalismului de extremă dreaptă, dar au vulnerabilizat o țară cu un rol geostrategic major. POLITICO reamintește că România, al șaselea stat ca populație din Uniunea Europeană, reprezintă un pilon vital pentru flancul sud-estic al NATO, găzduind pe teritoriul său o bază militară de importanță majoră și o componentă a scutului antirachetă american.
La rândul său, agenția britanică Reuters notează că această a patra încercare a președintelui Nicușor Dan de a forma un executiv, după prăbușirea coaliției proeuropene la începutul lunii mai, a oprit „un blocaj politic de aproape șase luni, care a pus presiune asupra ratingului de țară din categoria investment-grade și a afectat încrederea investitorilor.”
În ciuda discursului relaxat al liderului PSD privind renunțarea la austeritate, realitatea economică prezentată de experții străini arată că noul premier se află într-o poziție aproape imposibilă:
„Însă acesta (n.r. Luca Niculescu) are o misiune dificilă în încercarea de a rezolva problemele economice ale României, iar analiștii politici consideră că guvernul său ar putea avea o durată scurtă de viață. El trebuie să încerce să reducă în continuare unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, susținând în același timp o economie aflată în contracție, să elimine o taxă suplimentară pe cifra de afaceri a companiilor și să majoreze pensiile, înghețate timp de doi ani din cauza constrângerilor bugetare.” — Reuters
Presiunea timpului este uriașă. Conform analizei Reuters, cabinetul condus de Luca Niculescu este obligat să adopte în luna decembrie un proiect de buget pentru 2027 care să prevadă scăderea deficitului. Dacă guvernul eșuează în acest demers, România riscă retrogradarea ratingului de țară. Oficialii de la București și-au asumat deja angajamentul de a readuce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030, pornind de la un nivel estimat la 6,2% pentru anul 2026.
Explorează subiectele:
