Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a apreciat că între comisionul de 5% pretins de Constantin Niță și contractul încheiat de Primăria Iași cu firma UTI există "o strânsă legătură", potrivit motivării sentinței prin care fostul ministru al Energiei a fost condamnat, în primă instanță, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.

"Practic, între pretinderea comisionului de 5% de către inculpatul Niță Constantin și încheierea contractului de consultanță (...) există o strânsă legătură. Fără pretinderea de către inculpat a comisionului de 5% din valoarea contractului dintre UTI Grup și Primăria Municipiului Iași, încheierea contractului de consultanță cu firma Kerom nu s-ar fi realizat, nu ar fi avut vreo justificare, în condițiile în care din nicio probă administrată nu rezultă că cei de la UTI Grup ar fi desfășurat până la acel moment vreo relație comercială cu firma Kerom, că i-ar fi cunoscut pe reprezentanții acesteia sau ar fi existat vreun interes al celor de la UTI legat de obiectul de activitate al acestei firme în vederea unor oportunități de afaceri", se arată în motivare.

În legătură cu suma de 30.000 de euro care ar fi fost primită de Constantin Niță de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu în incinta unui hotel, în contul aceluiași procentaj de 5% din valoarea contractului, instanța a apreciat, pe baza coroborării probelor administrate, că faptul s-a consumat, deși inculpatul nu a recunoscut.

"Practic, lipsa unei probe directe cu privire la această faptă nu este de natură să excludă existența ei, explicându-se prin aceea că infracțiunile de corupție săvârșite de persoane cu funcții importante în stat (în speță inculpatul era deputat, dar și ministru al Energiei) nu sunt, de regulă, comise în prezența mai multor persoane, ci în condiții de maximă clandestinitate, fapt ce exclude de plano existența unor probe relevante, incriminatoare pentru autorul infracțiunii de corupție", se indică în motivare.

Conform aceleiași surse, Constantin Niță nu a negat că s-a întâlnit cu Urdăreanu la restaurant, dar a susținut că scopul discuției nu era primirea unei sume de bani, ci era legat de posibilitatea ca firma omului de afaceri să instaleze la Ministerul Energiei un sistem video și de alarmă pentru casieri. Susținerea a fost considerată de instanță neverosimilă și nu a putut fi probată de inculpat.

"În opinia instanței, nu se justifică de ce o problemă administrativă, ce ținea de competența unui departament din cadrul ministerului și care trebuia să urmeze o anumită procedură privind achiziționarea respectivei instalații, a fost tratată la restaurant și nu la sediul ministerului, de către însuși ministrul Economiei. Mai mult, se constată că martorului denunțător, cu ocazia audierii de către instanța de judecată, în condiții de contradictorialitate și oralitate, inculpatul nu i-a adresat nicio întrebare cu privire la acest aspect (...) și nici în cursul urmăririi penale nu a prezentat o astfel de apărare", se mai menționează în motivarea condamnării.

Constantin Niță a fost condamnat de ÎCCJ, pe 26 mai, la patru de ani închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, într-un dosar în care este acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, decizia nefiind definitivă.

Instanța a mai decis confiscarea de la Constantin Niță a sumei de 303.000 lei, fiind menținut sechestrul asigurător.

Constantin Niță a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, el fiind acuzat că, în cursul anului 2013, i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iași.

Potrivit DNA, Constantin Niță ar fi intermediat o întâlnire între Tiberiu Urdăreanu și fostul primar Gheorghe Nichita, în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remiși lui Niță în două forme — parțial în numerar și parțial printr-un contract de consultanță fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.

''În consecință, la data de 21 iulie 2013, Niță Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri, în incinta unui restaurant libanez, dintr-un hotel din București. De asemenea, la solicitarea lui Niță Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanță cu o anumită firmă, la prețul de 5.000 euro + TVA/lună, care a și fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanții omului de afaceri au remis firmei indicate de Niță Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranșe lunare, în perioada mai 2013 — iunie 2014'', mai spun procurorii.

Conform DNA, Niță a primit două tranșe, de 30.000 euro, respectiv 303.118 lei, bani folosiți, în mare parte, pentru diverse cheltuieli ale partidului din care făcea parte.

AGERPRES