Ilegaliştii – Dumitru Căprănoiu „O susţinută muncă organizatorică şi politică în rândul tineretului”
de Silvia IliescuMetoda specifică de infiltrare şi scindare a organizaţiilor social-democrate, socialiste şi sindicale este aplicată de comunişti şi la tineret · scopul lor: transformarea tuturor acestor organizaţii într-una singură, afiliată Internaţionalei Tineretului Comunist (KIM), organizaţie bolşevică creată de Comintern · 1922: există în ţară 19 organizaţii de tineret care au peste 4000 membri · 19-20 martie 1922: la Conferinţa generală a tineretului socialist ţinută la Bucureşti participă 23 de delegaţi din toate regiunile Românei Mari, moment proclamat de comunişti ca dată a fondării organizaţiei unice de tineret · 1 mai 1924: fiind imediat după scoaterea PCdR în afara legii, conducerea partidului îi anunţă pe membri, în mod conspirativ, transformarea Uniunii Tineretului Socialist în Uniunea Tineretului Comunist din România (UTCdR), afiliată la KIM · UTC devine principala organizaţie-satelit a PCR şi „pepiniera sa de cadre”.
Delegaţia la Conferinţa Judeţeană UTC din Valea Jiului, 1947; Muzeul Naţional de Istorie al României, sursa foto: www.comunismulinromania.ro„Şi la Craiova secţia Tineretului Socialist a fost transformată în Tineret Comunist care a reunit în jurul său tinerii muncitori şi ucenici, elevi, studenţi, ţărani şi asupriţi de capitalişti, de moşieri şi de aparatul de opresiune al claselor dominante”, aflăm de la Dumitru Căprănoiu, muncitor în capitala Olteniei. Despre începuturile „activităţii sale revoluţionare” nu avem informaţii, ştim doar că a fost şi el printre tinerii utecişti din 1922 şi că a ajuns conducătorul unor „nuclee” UTC din oraşul său. Odată cu scoaterea PCdR în afara legii, organizaţia de tineret comunist a avut aceeaşi soartă. Asemeni celorlalţi tovarăşi, Căprănoiu a trebuit să lucreze în ilegalitate – manifeste, şedinţe conspirative, racolări de noi membri – ceea ce i-a adus şi lui câteva arestări de scurtă durată. Până atunci, apucase deja să-şi însuşească şabloanele limbajului propagandistic venit de la Moscova, care, odată intrat în conştiinţa sa, a continuat să fie folosit până în anii săi din urmă.
„Căliţi în focul luptelor de clasă”
„După ilegalizarea Partidului Comunist Român şi a Uniunii Tineretului Comunist, în condiţii de teroare şi prigoană organizaţia UTC din Craiova, în fosta Regiune Oltenia, sub conducerea comuniştilor îşi strange rândurile, continuând şi cu mai multă hotărâre lupta. În fruntea Organizaţiei UTC Craiova din acea perioadă se aflau luptători căliţi în focul luptelor de clasă, ca Ilie Diaconescu, Ion Geică, Ionel Streche, Ion Popescu Puţuri şi alţii.
În anii 1927-1928 activitatea Uniunii Tineretului Comunist s-a lărgit prin atragerea de noi membri şi crearea unor noi organizaţii revoluţionare de tineret care să îmbine în noile condiţii formele de luptă legale cu cele ilegale. Secţia Tineretului Muncitoresc de pe lângă Sindicatele Unitare din Craiova a fost o asemenea organizaţie care activat până în aprilie 1929, fiind dizolvată odată cu Sindicatele Unitare. După dizolvarea Sindicatelor Unitare, tinerii revoluţionari craioveni au fost regrupaţi de Constantin Agiu, instructor al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi de Ilie Diaconescu, Ion Geică şi Mihail Cruceanu, din Comitetul local PCR Craiova în diferite nuclee de UTC care activau în fabrici, ateliere, licee, sate, unităţi militare. Conducerea acestor nuclee de UTC în aceşti ani era formată din Căprănoiu Dumitru, Ştef Emil, Fara Dumitru, Albescu Constantin, I. Crivăţ, Marin Popescu, Gheorghiu Petre şi alţii.
Manifeste şi şedinţe conspirative
„În 1932, sub îndrumarea tovarăşului Ion Popescu-Puţuri, instructor al Comitetului Central al partidului, organizaţiile de tineret revoluţionar din fosta Regiune Oltenia sunt reorganizate, în conformitate cu directivele celui de al V-lea Congres al Partidului Comunist Român. Craiova a desfăşurat o susţinută muncă organizatorică şi politică în rândul tineretului din oraş şi judeţ, constituind numeroase celule de UTC sau întărind pe cele existente, cum au fost nucleele de la Cooperativa Industria Lemnului, Fabrica Brătăşanu, Atelierele CFR Craiova, Fabrica Semănătoarea, Tipografia Scrisul Românesc, Atelierele de firme Acurateţea, Şcoala Comercială curs seral, Şcoala Superioară de Comerţ, Liceul Nicolae Bălcescu, Liceul Fraţii Buzeşti, precum şi nucleul de fete de pe strada Flutur, două nuclee pe strada Câmpiei Laz, fostă Calomfirescu, celula UTC din comuna Puţuri, judeţul Dolj şi altele.
Din activitatea desfăşurată în aceşti ani, amintim redactarea şi răpândirea unor manifeste proprii, cum au fost cele de la începutul lunii noiembrie 1932 şi cele de solidarizare cu eroicele lupte din ianuarie-februarie 1933, difuzate în oraş printre tinerii muncitori şi elevi, precum şi alte materiale PCR venite de la Bucureşti. În noaptea de 30 aprilie spre 1 mai 1933 în diferite cartiere ale Craiovei şi-n Lunca Mofleni tinerii comunişti, sub conducerea vârstnicilor, au arborat steaguri roşii şi au răspândit ziarul ilegal Scânteia. Pe strada Maxim Gorki, fostă Madona Dudu din Craiova, deasupra cârciumii lui Postelnicu, s-a organizat Cercul de studii sociale <Drumul Tineretului> care a contribuit la formarea culturală şi politică a multor tineri muncitori, funcţionari şi elevi, atraşi ulterior în nucleele UTC.
În afară de şedinţele conspirative la fiecare loc de muncă sau la locuinţele unor membri, s-au organizat şedinţe lărgite la Parc, Lunca Mofleni, Valea Fetii, Pădurea Leamna şi în alte locuri din apropierea Craiovei, precum şi excursii comune cu tinerii social-democraţi din localitate. Organizaţia UTC Craiova a sprijinit organizaţia locală PCR la constituirea unor sindicate profesionale şi susţinerea unor greve la Fabrica de Postav <Munca>, Tipografia <Scrisul Românesc>, Fabrica Metalurgica Brătăşanu şi altele. Tinerii utecişti au sprijinit lista Blocului Muncitoresc şi Ţărănesc la alegerile parlamentare din 1932, difuzând Manifestul Blocului Muncitoresc-Ţărănesc în oraş şi numeroase comune din judeţ, în care se cereau libertăţi democratice de împărţire la ţărani a pământurilor deţinute de moşieri, rege şi alţii.”
„Sub conducerea organizaţiilor PCR”
„În mediul rural, tinerii utecişti au sprijinit pe ţăranii săraci care luptau conduşi de Partidul Comunist Român pentru ştergerea datoriilor agricole, reducerea datoriilor impozitelor şi au organizat apărarea sătenilor în procesele intentate de cămătari.
Laolaltă cu membrii Partidului Comunist Român, tinerii utecişti au strâns fonduri, alimente şi îmbrăcăminte pentru deţinuţii politici şi familiile lor, cu prilejul procesului conducătorilor ceferişti şi petrolişti judecat la Craiova în anul 1934, procesul celor 19 antifascişti din 1936, precum şi în alte împrejurări. Unii tineri au apărut ca martori în procesele intentate luptătorilor antifascişti şi comunişti în perioada ilegalităţii. […]
Sub conducerea organizaţiilor PCR, Comitetul regional PCR Oltenia şi Comitetul local PCR Dolj au organizat munca de propagandă comunistă printre tinerii muncitori, ţărani, soldaţi, intelectuali, pentru demascarea elementelor fasciste şi a pregătirilor de război. Pentru a bara calea fascismului s-a luat legătura cu organizaţiile social-democrate şi unele elemente democrate din localitate, pe baza principiilor marxist-leniniste de a elabora o platformă comună de luptă în apărarea libertăţilor democratice ameninţate de fascism. […] De asemnea, tinerii comunişti din Oltenia au popularizat realizările economice obţinute de Uniunea Sovietică în acea perioadă şi au luptat pentru pace şi prietenie cu primul stat socialist din lume.”
[Înregistrat la postul Radio Craiova în 1972]
Sursa: rador.ro
