Salariu lunar de 27.750 de euro
Bogdan Constantin Neacșu este director general și președinte al Directoratului CEC Bank din anul 2019. Pentru această poziție, Neacșu este remunerat cu suma de 1.664.428 de lei, adică în jur de 27.750 de euro pe lună.
Neacșu are o experiență vastă în sistemul bancar, ocupând, de aproape 20 de ani, funcții de management în Garanti Bank, Patria Bank, Volksbank România și BRD. De patru ani, Neacșu este președinte al Asociației Române a Băncilor.
Averea lui Bogdan Neacșu este pe măsura unui bancher: 800 mp de teren intravilan în București, un teren intravilan de 2.552 mp și unul extravilan de 1.600 mp în Scorțeni, Prahova, altul de 5.000 mp în Urziceanca, Dâmbovița și 900 mp extravilan în Corbu, Constanța, trei case în București și câte o casă de vacanță în Scorțeni și Urziceanca.

Fost angajat la EximBank
Prim-vicepreședintele Comitetului de Direcție al CEC Bank este Cristian Florin Șaitariu, care a venit recent de la EximBank. La cealaltă bancă de stat, Șaitariu câștiga 673.920 de lei adică de 2,5 ori mai puțin decât președintele CEC. Cu toate acestea, Șaitariu a agonisit bijuterii, ceasuri și tablouri de 15.000 de euro, cinci apartamente în București, câte o casă în Voluntari și Valea Dragului, Giurgiu și o casă de vacanță în Păltiniș. La capitolul terenuri, Șaitariu stă cel mai bine, posedând peste 171.000 mp de teren agricol în județele Giurgiu și Călărași, 4.500 mp de terenuri intravilane și unul forestier de 4.500 mp, toate în Valea Dragului. Multe dintre imobile sunt declarate ca moșteniri, dar Șaitariu se mai bucură și de 34.000 de lei din chirii.

Vicepreședinta care vrea să ucidă debitorii
Mirela Iovu, vicepreședinta Comitetului de Direcție, are cele mai vechi state în conducerea CEC Bank, din 2008. 600.000 de lei primește doamna Iovu de la CEC Bank, sumă care i-a permis să cumpere, în timp, bijuterii de 30.000 de euro, șase autoturisme, un apartament în București și două în Constanța, o casă și un spațiu comercial în Cernica.
Mirela Iovu este asociată în două societăți comerciale: Aqua Flux SRL din București (deținută împreună cu soțul ei, Daniel Iovu, și care anul trecut nu a produs nimic) și Ramirux SRL din Constanța (în care este asociată cu mama ei, Ruxandra Rada, și care anul trecut a avut o pierdere de peste 21.000 de lei).

Daniel Iovu, soțul doamnei vicepreședinte de la CEC Bank, lucrează, din 2013, la BNR ca expert tehnic. El a terminat Facultatea de Aeronave și a lucrat ca mecanic de întreținere la Fabrica de Avioane Băneasa și ca inginer proiectant la Institutul de Cercetări pentru Electronică București.
După 1990, Iovu a fost asociat și administrator la mai multe mici firme private. Anul acesta, Iovu a prins și un loc, pentru o lună, de administrator provizoriu în CA-ul Nuclearelectrica. De la BNR, Daniel Iovu încasează 80.000 de lei pe an.
Mirela Iovu, vicepreședintele CEC Bank, a ieșit în evidență acum zece ani, când a declarat: „În Roma Antică, faliţii, în funcţie de numărul creditorilor, erau ucişi şi tăiaţi în atâtea bucăţi câţi creditori aveau. În Evul Mediu se folosea stâlpul infamiei şi mai era obiceiul legării de un catarg în piaţa publică sau purtarea datornicului pe străzi. Exista şi închisoarea datornicilor, unde capul familiei era încarcerat. Şi noi, în Codul Civil de la 1864 aveam închisoarea datornicilor. Dar, în decursul anilor, s-a ajuns de la uciderea debitorului, până la acordarea unei a doua şanse, în 2014”.
Simona Andrei este celălalt vicepreședinte al CEC Bank, unde lucrează de 15 ani. În ultima declarație de avere, doamna Andrei a notat că primește de la banca de stat suma de 645.826 de lei, că deține în total aproape 1.800 mp de terenuri intravilane în Corbeanca, Bragadiru și București, un apartament în București și câte o casă în Corbeanca și Bragadiru.

Trimișii Ministerului de Finanțe în CEC Bank
Ca orice companie de stat care se respectă, CEC Bank are și un Consiliu de Administrație generos, din care fac parte opt persoane, dintre care patru sunt cei descriși mai sus.
Ceilalți sunt Valentin Tiberiu Mavrodin (care este președintele CA), Ciprian Sebastian Badea, Mirela Șițoiu și Nicoleta Mioara Cîrciumaru.
Valentin Tiberiu Mavrodin primește ca președinte CA al CEC Bank suma de 227.676 de lei, 410.380 de lei pentru că este consultant la ICPE SA, 179.858 de lei pentru funcția de director economic la Administrare Imobiliare SA București, 1.626 de lei pentru că îi consultă pe cei de la ICPE Electric Motors SA și 2.937 de lei de la ANAF. Soția domnului Mavrodin are un venit de 23.202 lei de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și altul de 12.906 lei de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Averea familiei Mavrodin cuprinde un teren intravilan de 2.000 mp în Poiana Copăceni, Prahova, 5.000 mp la categoria „Alte categorii de terenuri extravilane dacă se află în circuitul civil”, două apartamente în București, o casă în Poiana Copăceni, două mașini și bijuterii cu o valoare de 25.000 de euro.
Mavrodin a coordonat proiectul de implementare a sistemului electronic de plăți în România la nivelul Ministerului de Finanțe, a fost șeful Trezoreriei Statului, secretar de stat în Ministerul de Finanțe, membru AGA și CA ale CEC Bank, iar din 2022 este președintele CA al CEC Bank, funcție pe care a mai ocupat-o în perioada 2019-2020.
În 2019, Mavrodin a fost mazilit din minister de premierul de atunci, Ludovic Orban, pe motiv că era susținut de PSD. De-a lungul carierei, Mavrodin a trecut și prin CA-urile Registrului Auto Român și Loteriei Române și a lucrat și la EximBank, unde a fost președinte al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/secundatv-ro.jpg)
Ciprian Sebastian Badea este un simplu membru în CA al CEC Bank răsplătit cu suma de 227.676 de lei. Badea vine de la Ministerul de Finanțe (practic, proprietarul băncii), unde este director general la juridic, motiv pentru care ai primește 144.823 de lei. Badea lucrează de mult timp în Ministerul de Finanțe, unde, pe vremea premierului Mihai-Răzvan Ungureanu, a fost numit chiar secretar general adjunct. Ca vechi angajat în Finanțe, Badea a mai fost în trecut membru în CA al CEC și a mai ciupit și alte CA-uri, cum ar fi la Loteria Română.
Badea deține în familie terenuri intravilane de doar 12.100 mp, o casă de vacanță în Vișinești, Dâmbovița, și două apartamente în București.
Mirela Șițoiu încasează și ea, ca membru în Consiliul de Administrație, 227.676 de lei și alți 133.895 de lei pentru că este director general la Resurse Umane în Ministerul de Finanțe. Averea ei însumează trei apartamente în București și altul în Curtea de Argeș, titluri de stat de 54.000 de lei și un BMW.
Doamna Șițoiu (fostă Sofiani) a mai trecut prin CA-ul CEC Bank începând cu 2012 și, mai recent, prin cel al Institutului de Cercetare Fizica Pământului, prin AGA la Imprimeria Națională și a mai lucrat și pe la ANAF.
Cel de-al optulea membru al CA al CEC Bank este Nicoleta Mioara Cîrciumaru, numită pe 30 ianuarie în acest an. Probabil că și doamna Cîrciumaru încasează, ca și ceilalți colegi de CA, tot 19.000 de lei pe lună. Noua declarație de avere încă nu a fost publicată. Cert este că, potrivit ultimei declarații de avere, doamna Cîrciumaru a primit de la ANAF și de la Direcția Regională a Finanțelor Publice București suma totală de 121.884 de lei și alte 7.786 de lei ca membru în Consiliul Consultativ al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.
Familia Cîrciumaru deține două case în București, 5,5 hectare de teren extravilan în Teleorman și 1.300 mp în Tunari, a încasat 11.788 de lei din chirii și alte 22.144 de lei din arendă. Soțul, Mihai Cîrciumaru, lucrează și el la ANAF, de unde primește suma de 52.479 de lei.
Până zilele trecute, când a fost schimbată de Bolojan, doamna Cîrciumaru a fost șefa ANAF, numită de Adrian Câciu în 2023. Anterior, Nicoleta Cîrciumaru a condus Administraţia Sector 6 a Finanţelor Publice, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, ANAF Bucureşti și a fost vicepreşedintă ANAF.
Luna trecută, Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor a chemat-o pe Nicoleta Mioara Cîrciumaru în Parlament, în calitatea ei de atunci de preşedintă ANAF, pentru a oferi explicaţii privind gaura provocată la buget de evaziunea fiscală şi de colectarea deficitară a taxelor.