Încă o mare porcărie moșită de „împărăteasa” României
Un beneficiu salarial care initial a fost acordat, prin lege, unui număr de șapte procurori a fost extins, prin supra-interpretarea legii de către Înalta Curte, în așa fel încât să beneficieze de el nu mai puțin de o mie de magistrați – judecători și procurori – aflați în vârful sistemului de Justiție, dezvăluie g4media.ro .
Aceasta este pe scurt povestea doar uneia dintre „sentințele definitive” – din câteva sute – cu care Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, și-a blindat acțiunea prin care l-a dat în judecată pe premierul Ilie Bolojan și în care cere, imediat și integral, plata diferențelor salariale restante, stabilite pentru magistrați în ultimii ani prin asemenea „sentințe definitive”.
Povestea pe larg, în cele ce urmează.
În anul 2018, prin modificările aduse Legilor Justiției, se înființa Secția de Investigare a Infracțiulor din Justiție (SIIJ), o unitate calibrată la 15 posturi de procuror în subordinea Parchetului General, din care până la urmă s-au ocupat doar șapte.
Legea de înființare, moșită în Parlament de legendarul Florin Iordache, avea două prevederi relevante pentru ceea ce discutăm aici:
- Procurorii care funcționează în SIIJ nu pot fi aduși prin delegare sau detașare (măsuri care se dispun pentru perioade de șase luni), ci doar prin numire pentru o perioadă de 3 ani.
- Procurorii SIIJ trebuie să aibă minumum 18 ani vechime în magistratură și grad profesional de cel puțin Parchet de pe lângă Curtea de Apel.
Ulterior, prin ordonanță de urgență, ministrul Justiției Tudorel Toader a mai adăugat o prevedere relevantă – și foarte importantă: procurorii SIIJ beneficiază de drepturile procurorilor detașați – adică de o diurnă de 2% pe zi din salariul de bază, ceea ce le sporea venitul lunar cu vreo 40%.
Cutremurul de la Vrancea
În octombrie 2021, câțiva judecători de la Tribunalul Vrancea au dat în judecată Ministerul Justiției și au cerut să li se acorde și lor aceleași drepturi ca procurorilor SIIJ, adică diurnele, pe motiv că altminteri sunt discriminați față de procurorii SIIJ.
Argumentația lor era o bijuterie paralogică: câtă vreme procurorii SIIJ nu pot fi angajați prin detașare, ci doar prin numire, dar totuși li s-au acordat diurne, înseamnă că și ei, judecători vrânceni care nu sunt detașați, ci tot numiți, merită aceleași diurne.
Tribunalul Dâmbovița, unde s-a judecat procesul, a respins cererea confraților de la Vrancea, dintr-un motiv care nu pare doar legal, dar e și de maxim bun simț: dreptul la diurnă le-a fost atribuit prin lege exclusiv procurorilor SIIJ, așa că ei, ca judecători, nu au de ce să-l revendice.
Împricinații au atacat sentința la Curtea de Apel Ploiești, insistând că acordarea acestor diurne doar procurorilor SIIJ „creează o situație profund inechitabilă față de restul corpului de magistrați numiți în funcții, care nu beneficiază de drepturile magistraţilor detaşaţi, cum beneficiază doar această categorie de procurori” – adică cei angajați la SIIJ.
La cererea reprezentantului Ministerului Justiției, Curtea de Apel Ploiești a suspendat judecarea procesului și a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție dea o hotărâre preliminară, prin care să clarifice această chestiune: au dreptul magistrații numiți pe funcții (deci nu detașați) să primească diurne așa cum primesc procurorii SIIJ, care și ei sunt numiți, și nu detașați?
Înalta Curte a constituit un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, format din 19 judecători. Judecata a avut loc pe data de 13 martie 2023, la fix un an după ce SIIJ fusese desființată, iar procurorii din secție se întorseseră la posturile și la salariile anterioare angajării la SIIJ – fără diurne.
Completul a solicitat puncte de vedere de la instanțele din țară, iar majoritatea dintre acestea au fost de părere că beneficiul diurnei a fost acordat de legiuitor doar procurorilor SIIJ, deci nu ar trebui extins și la alți magistrați. Doar două instanțe au avut o opinie contrară: tribunalele din Iași și Ilfov.
Ce a vrut să spună autorul
Unul dintre instrumentele curente folosit în clarificarea unor prevederi legale litigioase este identificarea voinței legiuitorului: care a fost intenția sa atunci când a legiferat.
Reprezentantul Ministerului Justiției a lămurit care a fost intenția legiuitorului atunci când a acordat procurorilor SIIJ dreptul la diurnă: asigurarea unei baze de selecție mai largi a procurorilor. Cum SIIJ avea sediul în București, fără structuri teritoriale, legiuitorul a dorit ca, prin acordarea diurnelor, posturile de procuror SIIJ să fie tentante și pentru procurorii din provincie.
Aici mai trebuie precizat ceva: să fii procuror SIIJ e o meserie ingrată. Nu mulți sunt dispuși să-și ridice breasla în cap pe motiv că îi anchetează pe colegi. Din acest motiv, chiar și în pofida diurnei, numărul maxim de procurori angajați la SIIJ a fost de șapte, din cele 15 posturi alocate.
Cât privește condiția ca procurorii să nu poată fi detașați la SIIJ, ci doar numiți, aceasta nu a fost pusă în discuție în ședința de judecată, așa că l-am întrebat pe Florin Iordache, unul dintre inițiatorii legii, care a fost „intenția legiuitorului”. „Am vrut ca procurorii SIIJ să aibă garanția unui mandat întreg, de trei ani. Să nu stea sub presiunea faptului că nu li se mai prelungește detașarea din șase în șase luni, care e o modalitate de a-i scoate din dosare sensibile”, ne-a declarat Florin Iordache.
Bieții judecători vrânceni
Deși intenția legiuitorului asupra celor două prevederi pare destul de logică și de clară, completul Înaltei Curți a decis altceva: a interpretat că intenția reală a legiuitorului a fost de a opera o majorare salarială mascată doar în beneficiul procurorilor SIIJ, ceea ce înseamnă discriminare. Prin urmare, trebuie activat mecanismul de egalizare a salariului lunar, pentru a se înlătura tratamentul discriminatoriu.
Înalta Curte a introdus însă o nuanță: pot revendica diurnele doar magistrații care, în cei patru ani cât a funcționat SIIJ, îndeplineau condițiile de angajare în această structură: 18 ani vechime în magistratură și minim grad de Curte de Apel (pentru judecători) sau Parchet de pe lângă Curtea de Apel (pentru procurori). În total, în jur de o mie de persoane, după cum a estimat un judecător de la Înalta Curte.
Asta e o veste proastă pentru judecătorii vrânceni care au inițiat întregul demers: ei aveau grad de Tribunal, deci nu pot beneficia de această decizie a Înaltei Curți.
Cum legea prevede că, pentru a fi judecător de Înaltă Curte, trebuie să ai minim 18 ani vechime, apare evident că e o veste bună pentru judecătorii Înaltei Curți: toți pot beneficia de această decizie, inclusiv cei 19 care au format completul pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept. Toți pot să transmită bieților judecători vrânceni următorul mesaj: Mulțumim pentru idee, dar banii îi luăm noi.
Sentința a venit ușor, dar banii nu
După ce decizia Înaltei Curți a fost publicată în Monitorul Oficial, magistrații care îndeplineau condițiile au putut să deschidă procese pentru recuperarea diurnelor, plus dobânzi și penalități, cu șanse de câștig de 100% – pentru că interpretarea dată de ICCJ este obligatorie pentru toate instanțele.
Sentința a venit ușor, dar banii nu. Guverne succesive au tot amânat și eșalonat plata tuturor majorărilor salariale obținute prin hotărâri definitive, inclusiv pe cele rezultate din „dosarul SIIJ”.
După ce legea pensiilor magistraților, pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea, a trecut de filtrul Curții Constituționale, președinta Înaltei Curți, Lia Savonea s-a dezlănțuit. Pe 18 martie, ca ordonator principal de credite, a semnat două ordine către toate instanțele din țară, prin care dispunea să fie puse în plată toate sumele rezultate din hotărâri definitive.
Unul dintre aceste ordine se referă strict la „afacerea SIIJ”. Numai că aici, Lia Savonea a încărcat nota de plată. Invocând o sentință a Tribunalului Argeș rămasă definitivă, ea a dispus calcularea diurnelor pe zile calendaristice, nu pe zile lucrătoare, ceea ce atrage majorarea venitului lunar cu 60%, nu cu 40%.
Procesul
Colac peste pupăză, când s-a votat în Parlament legea bugetului, unde premeierul Bolojan prevăzuse totuși unele sume pentru restanțele salariale ale magistraților, nu mai puțin de 1,1 miliarde de lei au fost redirecționați, la insistențele lui Sorin Grindeanu, către programele sociale ale PSD.
La scurt timp, Lia Savonea a intentat proces la Curtea de Apel București, în contencios administrativ, prin care cere Guvernului și Ministerului de Finanțe să aloce imediat și integral toate sumele restante. Procesul a fost înregistrat pe 30 martie și încă nu are stabilit primul termen de judecată.
Singura șansă pentru Guvern să spere că poate câștiga acest proces este ca dosarul să nimerească la un complet care să îndrăznească să o contrazică pe președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.
