Parchetul federal, responsabil de cazurile de terorism şi spionaj, îl suspectează că a furnizat serviciilor secrete ruse informaţii despre rezerviştii Bundeswehr-ului, 'apărarea civilă' şi consecinţele sancţiunilor economice impuse Moscovei din 2014.

El ar fi transmis de asemenea şi informaţii despre şantierul controversatului gazoduct Nord Stream 2, care leagă Rusia şi Germania pe sub Marea Baltică, suspendat în februarie, potrivit aceleiaşi surse.

În cazul în care va fi condamnat de Înalta Curte regională din Düsseldorf, suspectul, care ar fi acţionat din simpatie faţă de Rusia şi fără a fi, potrivit presei, remunerat pentru serviciile sale, riscă o pedeapsă cu închisoarea de mai mulţi ani.

Revista Der Spiegel afirmă că suspectul, prezentat ca Ralph G., a fost în contact cu doi agenţi ai serviciului de informaţii militare ruse (GRU), acreditaţi oficial ca ataşaţi militari în Germania.

El a recunoscut faptele, potrivit săptămânalului german, dar susţine că nu ştia că unele dintre contactele sale lucrau pentru serviciile de informaţii ruse.

Ralph G. era ofiţer în rezervă al Bundeswehr-ului şi a 'condus un comandament de legătură zonală în calitate de şef adjunct', a detaliat Parchetul federal în momentul inculpării sale în aprilie.

A furnizat date personale ale unor înalţi ofiţeri

Activitatea sa profesională civilă, care nu a fost precizată până în prezent, i-a permis între altele să participe la 'mai multe comitete de economie germane'.

Cele două funcţii i-au permis între 2014 şi martie 2020 să transmită 'în multe ocazii documente şi informaţii provenind parţial din surse publice, dar şi din surse non-publice'.

Acesta, potrivit Der Spiegel, a transmis şi extrase dintr-un proiect de carte albă a guvernului german în care pasajele privind relaţiile cu Rusia după anexarea Crimeii de către Moscova erau substanţial înăsprite.

Întâlniri tete-a-tete

Comunicarea cu ruşii avea loc sub formă de întâlniri tete-a-tete, telefonic şi prin e-mail sau chiar prin WhatsApp, afirmă Der Spiegel.

El ar fi fost răsplătit în special prin 'invitaţii la manifestări organizate de către serviciile guvernamentale ruse'.

Acest proces intervine într-un context de tensiuni exacerbate între Rusia şi Occident după invazia trupelor ruse în Ucraina la 24 februarie.

Mai multe presupuse cazuri de spionaj au afectat relaţiile dintre Moscova şi Berlin în ultimii ani.

Justiţia germană condamnase astfel la sfârşitul lunii octombrie un fost angajat al unei societăţi de securitate informatică la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că transmisese Rusiei date despre camera deputaţilor germană.

În aprilie, în Germania a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare un om de ştiinţă rus pentru spionarea programului spaţial european Ariane în beneficiul Moscovei.

Acuzaţiile de spionaj cibernetic împotriva Moscovei au deteriorat şi mai mult relaţiile între ruşi şi germani, chiar înainte de ofensiva rusă în Ucraina.

Rusia este acuzată în special de piraterie informatică la scară largă, care a vizat în 2015 calculatoarele Bundestag-ului şi serviciilor cancelarului de la acea vreme Angela Merkel, precum şi NATO şi canalul de televiziune de limbă franceză TV5 Monde.