De asemenea, această măsură ar fi discriminatorie, cu efecte nedorite în plan economic pentru acest sector deja greu încercat de pandemie, de războiul din Ucraina şi de toate provocările aferente acestora, un sector care reprezintă un contributor important la economia naţională şi un investitor relevant şi stabil.
Măsura penalizează tocmai o industrie cu o rată a colectării taxelor şi impozitelor foarte bună şi cu evaziune fiscală zero, afectând inclusiv atractivitatea sa ca angajator.
O astfel de măsură este greu de justificat, din 3 motive:
1. Este o măsură discriminatorie, care vizează o singură categorie din produsele de bază care alcătuiesc coşul zilnic al românilor, şi anume băuturile răcoritoare;
2. Penalizează tocmai o industrie cu o rată foarte bună a colectării taxelor şi impozitelor, care nu are practic evaziune fiscală;
3. O creştere a TVA într-un astfel de context economic va avea efecte negative asupra ratei inflaţiei, aflate deja la cote îngrijorătoare, în principal din cauza creşterii preţurilor la produsele alimentare.
Astfel, un TVA mai mult decât dublu pentru băuturile răcoritoare va însemna încă un şoc pentru industrie, deja greu încercată de o serie de provocări cauzate de criza pandemică, războiul din Ucraina şi presiunea inflaţiei, precum creşterea alarmantă a preţurilor la energie, combustibili şi materii prime. Toate aceste cauze au dus la creşteri ale costurilor de până la 30-40% pentru industria băuturilor răcoritoare.
Cu toate acestea, sectorul de băuturi răcoritoare, ca parte a industriei alimentare, reprezintă o componentă importantă a economiei naţionale. Potrivit unui studiu din 2022 efectuat de Deloitte România, industria băuturilor răcoritoare a contribuit cu peste 3,65 miliarde euro la economia României în perioada 2017-2020, din care peste 1 miliard de euro valoare adăugată brută directă. De asemenea, sectorul este un investitor relevant şi stabil: ca urmare a investiţiilor întreprinse în perioada 2017-2020, veniturile la bugetul de stat au crescut cu aproximativ 250 milioane de euro, cu un impact direct al valorii adăugate create de 292,7 milioane euro.
O astfel de măsură ar putea afecta şi atractivitatea sectorului ca angajator, mai ales în condiţiile în care sectorul a fost recent din nou discriminat, fiind exclus din pachetul de beneficii salariale pentru angajatorii din sectorul alimentar care vizează salariul minim. Potrivit studiului Deloitte amintit mai sus, industria băuturilor răcoritoare este un angajator constant şi un actor social în comunităţi: în perioada 2017-2020, industria băuturilor răcoritoare a susţinut, în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă (prin efect direct, indirect şi indus). De asemenea, fiecare angajat din sectorul băuturilor răcoritoare a susţinut, în medie, în acest interval, alte aproximativ 8,5 de locuri de muncă similare în economia naţională. România este de asemenea un centru regional de producţie: companiile membre ANBR deţin 15 fabrici în România, iar 7-9% din producţie este reprezentată de exporturi în peste 10 ţări, printre care Italia, Malta, Austria, Cipru, Republica Moldova, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Croaţia, Bosnia, Macedonia şi Grecia.
Nu în ultimul rând, cei mai afectaţi de o eventuală creştere TVA vor fi consumatorii, aflaţi deja într-un context economic dificil, cauzat de presiunea tot mai mare a inflaţiei, care se resimte în cheltuielile zilnice ale acestora.
„Urmărim cu îngrijorare discuţiile din spaţiul public despre eventuala mărire a TVA aplicabilă doar pentru produsele noastre de la 9% la 19%. Pentru sectorul băuturilor răcoritoare, creşterea TVA din 2010 cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%, a reprezentat o uriaşă provocare, cauzând în prima lună scăderi ale vânzărilor de până la 50%. Industriei de băuturi răcoritoare i-au trebuit practic 5 ani pentru a-şi reveni din acel şoc, iar revenirea completă s-a produs în contextul introducerii cotei TVA de 9% pentru alimentele de bază în 2015.
Dacă acum se ia în calcul o creştere cu 10 puncte procentuale peste noapte, fără o consultare publică, fără o consultare a industriei şi fără un studiu de impact prealabil, această măsură ar reprezenta un adevărat şoc, care va avea un impact sever asupra industriei de băuturi răcoritoare, dar nu numai. Din păcate, cel mai mult vor avea de suferit consumatorii, aflaţi deja într-o situaţie dificilă, în care efectele inflaţiei tot mai mari se simt în fiecare zi în buzunarele acestora”, a declarat Alice Nichita, preşedinte ANBR.
