„Inflația ar putea ajunge la două cifre, iar scenariul de bază este recesiunea!”
Anunțul făcut de premierul Ilie Bolojan cu privire la pachetul fiscal care urmează să intre în vigoare a fost criticat de economiștii cu care HotNews a discutat. „Creșterea cotelor reduse de TVA, a cotei generale, accizele suplimentare, deplafonările la energie au potențialul de a duce rata inflației la o valoare exprimată în 2 cifre”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA România, organizația profesioniștilor în investiții.
Cea mai mare parte a ajustării provine, ca și în rundele trecute de majorări de taxe, tot din impozitarea populației prin taxe indirecte (TVA, accize) și mult mai puțin din reducerea cheltuielilor, atrage atenția Adrian Codirlașu.
El dă exemplul gap-ului de TVA (diferența dintre TVA-ul pe care Statul ar trebui să-l încaseze și cel încasat efectiv) de peste 30%, de departe cel mai mare din UE, următoarea țară comparabilă cu noi fiind Slovacia, cu un gap de sub 15%.
Adrian Codirlasu, Foto: Hotnews „Cu siguranță ceva nu facem bine în colectarea TVA!”, spune el, adăugând că o majorare de TVA fără măsuri de reducere a evaziunii va pune sarcina fiscală suplimentară tot pe bunii platnici și va genera și mai multă inechitate. „O măsură de îmbunătățire a colectării este taxarea inversă, care este deja folosită în România tocmai în sectoarele unde riscul de evaziune este ridicat”, explică specialistul.
Creșterea cotelor reduse de TVA, a cotei generale, accizele suplimentare, deplafonările la energie au potențialul de a duce rata inflației la o valoare exprimată în 2 cifre, crede acesta.
Majorarea impozitării capitalului, în condițiile în care Bulgaria are 10%, este mult mai stabilă din punct de vedere fiscal și va intra în zona euro, poate conduce la plecarea unor companii din România și mutarea lor în Bulgaria, mai avertizează economistul.
Scenariul de bază pentru acest an este recesiunea
El crede că după acest pachet de impozitare a economiei private, scenariul de bază pentru acest an este recesiunea.
„Reducerea deficitului trebuia să înceapă de la cheltuieli. Semnalul dat, taxând tot sectorul privat pentru excesele din ultimii ani ale sectorului public, este de profundă inechitate socială. Comisia Europeană a semnalizat tocmai acest lucru, inclusiv anul trecut – cheltuieli ale sectorului public, în special pe partea de salarizare discreționară. De asemenea, din 2018, an de an, România are cea mai scumpă administrație publică din UE”, mai explică Codirlașu, adăugând că în ultimii doi ani și jumătate au fost 5 majorări de taxe, la fiecare majorare se venea cu promisiunea că sunt reduse și cheltuielile publice, numai că, dimpotrivă, acestea creșteau.
„Tocmai ce în decembrie anul trecut am avut o majorare de taxe pentru a duce deficitul bugetar la 7% (proiect de buget votat în februarie). După nici 3 luni de date statistice, acel proiect este brutal contrazis de economie, fără să se fi întâmplat nimic remarcabil din punct de vedere economic. Ce a fost acolo? Lipsă de expertiză sau subestimare intenționată a deficitului (adică informații eronate date intenționat Parlamentului, investitorilor și populației). Similar cu planul pe 7 ani de reducere, agreat cu Comisia. A deraiat înainte de a porni… Cu asemenea evoluții, ce credibilitate mai prezintă România pentru Comisie, investitori, populație… Pare că oricâte taxe s-ar încasa, cheltuielile sunt scăpate de sub control. De acolo trebuie pornit, nu de la a taxa și mai mult economia privată”, avertizează acesta.
