Info. Preşedintele trebuie să promulge cea de-a doua lege a Justiţiei . Gruparea pro-PSD din Secţia pentru judecători a CSM devine REGINA magistraților!

Info. Preşedintele trebuie să promulge cea de-a doua lege a Justiţiei modificată de PSD-ALDE. Primul efect: gruparea pro-PSD din Secţia pentru judecători a CSM va numi conducerea Înaltei Curţi şi va gestiona cariera tuturor judecătorilor.
 
Curtea Constituţională a respins pe 19 septembrie ultima sesizare posibilă a preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii ceea ce înseamnă că zilele acestea expiră termenul de 10 zile în care şeful statului trebuie să semneze decretul de promulgare. Legea va intra în vigoare în 3 zile de la promulgare şi publicarea în Monitorul oficial. Este cea de-a doua lege a Justiţiei modificată de coaliţia PSD-ALDE care va intra în vigoare, scrie G4Media.ro.

Care sunt principalele modificări ale legii 317/2004 privind CSM. Secţia pentru judecători a CSM va numi conducerea Înaltei Curţi. Până acum, numirea şefilor ICCJ era un atribut al şefului statului. Secţia pentru judecători va avea un rol cheie privind cariera tuturor judecătorilor. Acesta era un atribut al plenului CSM. Iohannis va rămâne doar cu semnarea decretelor de numire în funcţie a tinerilor judecători şi a decretelor privind eliberarea din funcţie a judecătorilor (prin demisie, pensionare, condamnare definitivă). Astfel, potrivit articolului 40 din legea modificată, “secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor:

a) dispune delegarea şi detaşarea judecătorilor, în condiţiile legii.

b) numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedintii si preşedintii de secţii ai Înaltei Curşi de Casaţie şi Justiţie.

c) propune preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor (…)

g) analizează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a judecătorilor, constituite în condiţiile legii.

h) dispune promovarea judecătorilor.

i) numeşte în funcţii de conducere judecătorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului.

j) aprobă transferul judecătorilor.

k) dispune suspendarea din funcţie a judecătorilor.

l) convoacă adunările generale ale judecătorilro, în condiţiile legii (…)”.

Secţia pentru judecători a CSM este dominată de gruparea pro-PSD Savonea, formată din 5 dintre cei 9 judecători ai secţiei: Simona Marcu (actualul preşedinte al CSM), Gabriela Baltag (o obişnuită a platourilor tv ale Antenei 3), Evelina Oprina, Nioleta Ţânţ şi Lia Savonea (fostă preşedinte a Curţii de apel Bucureşti şi soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu ex-senatorul PSD Cătălin Voicu, condamnat definitv la câte 7 ani de detenţie efectivă în două dosare de corupţie).

Pe 2 octombrie, Secţia de judecători a CSM a avut o reacţie agresivă la adresa ambasadorului SUA Hans Klemm, care a acuzat politizarea Inspecţiei judiciare (IJ).

Mai trebuie precizat că mandatul de 3 ani la conducerea Instanţei Supreme al judecătoarei Cristina Tarcea expiră în septembrie 2019. Tarcea mai are dreptul la un nou mandat de 3 ani, însă va fi la mâna Secţiei pentru judecători a CSM. Recent, Cristina Tarcea a fost aspru criticată de liderul PSD Liviu Dragnea.

Şefa ICCJ este şi şefa structurii de securitate a Instanţei Supreme, conduce aşadar judecătorii ICCJ care dau mandate de siguranţă naţională (MSN) la cererea SRI, prin procurorul general.

Şeful statului rămâne şi fără prerogativa de numire a şefilor de secţii din marile parchete, deosebit de importanţi. Aceştia vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM la propunerea ministrului Justiţiei. Preşedintele României rămâne cu prerogativa de numire a şefilor marilor parchete, însă şi acest atribut este limitat prin cea de-a treia lege a Justiţiei, Statutul magistraţilor. Astfel, şeful statului poate respinge doar o dată, motivat, propunerea ministrului Justiţiei de numire a şefilor marillor pacrhete. De exemplu, după ce va promulga şi Statutul magistraţilor, dacă Iohannis o respinge pe procuroarea Adina Florea la şefia DNA, preşedintele nu va mai avea niciun cuvânt de spus în faţa lui Tudorel Toader la cea de-a doua propunerea acestuia. Potrivit articolului 40, alineatul 2 din legea 317/2004 modificată, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera procurorilor:

a) la propunerea ministrului Justiţiei, inainteaza presedintelui Romaniei propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctului si adjunctului acestuia, procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestuia;

b) avizeaza propunerea ministrului Justitiei de numire si revocare a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, a adjunctilor acestora, a procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si a adjunctilor acestuia;

c) numeste si revoca procurorii sefi de sectii ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Recent, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declanşat procedura de selecţie pentru numirea unor şefi de secţie din DNA, printre care şeful Secţiei a I-a de combatere a corupţiei, condusă acum de interimarul George Popovici şi în trecut, pe vremea lui Daniel Morar, de Lucian Papici (procurorul din dosarul Referendumul în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 2 ani cu suspendare). Tudorel nu a propus pe nimeni până acum. După ce Iohannis promulgă legea CSM, numirea şefului Secţiei a I-a din DNA se va face de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, iar preşedintele României este sărit din schemă.

O altă modificare a legii CSM priveşte modul în care sunt revocaţi membrii CSM. Astfel, un membru CSM poate fi revocat dacă îi este retrasă încrederea de majoritatea judecătorilor sau procurorilor. Dacă coroborăm cu noua prevedere potrivit căreia Secţia pentru judecători convoacă adunările generale, putem observa că gruparea majoritară din Secţia pentru judecători poate declanşa procedurile de revocare a celorlalţi membri minoritari precum Bogdan Mateescu, Adrea Chiş, Mihai Bălan sau Mariana Ghena. Potrivit articolului 55 al legii modificate, “revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri:

a) persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;

b) persoanei în cauză i-a fost aplicată o sanctiune disciplinara din cele prevazute de lege pentru judecatori si procurori, iar masura a ramas definitiva;

c) persoanei in cauza ii este retrasa increderea de catre majoritatea judecatorilor sau procurorilor, dupa caz, care functioneaza efectiv la instantele sau parchetele pe care aceasta le reprezinta.

Alte prevederi ale legii CSM modificate privesc modul în care se fac numirile la conducerea Inspecţiei Judiciare. Potrivit noilor reglementări, din comisia de concurs sunt eliminaţi reprezentanţii Parchetului General şi ICCJ şi rămân doar judecătorii membri CSM care au activat cel puţin o zi la o curte de apel, precum judecătoarele CSM Lia Savonea, Simona Marcu şi Nicoleta Ţânţ. Acum, şefii IJ Lucian Netejoru şi Gheorghe Stan, zis Geani, sunt interimari, în baza unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului.

Cele trei legi ale Justiţie modificate de Coaliţia PSD-ALDE, care au stârnit proteste de amploare. Pe 20 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat prima lege a Justiţiei modificată, cea privind organizarea judiciară. Acum, liderul PSD Liviu Dragnea încearcă să se folosească de această nouă lege ca să modifice componenţa Completului de 5 judecători care îi va da sentinţa finală în dosarul angajărilor fictive.

Cea de-a treia lege a Justiţiei, de modificare a legii 303/2004 privind Statutului magistraţilor, a trecut şi ea de ultimul filtru constituţional pe 25 septembrie şi va trebui promulgată de preşedinte, cel mai probabil, săptămâna viitoare. Statutul magistraţilor relaxează condiţiile de vechime privind pensionarea ceea ce va duce la un val de pensionări din sistemul de Justiţie. Golirea instanţelor a speriat chiar şi Guvernul Dăncilă care a anunţat deja pe surse că ar putea da o ordonanţă de urgenţă de prorogare (amânare) a reglementărilor privind pensionarea magistraţilor.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Mesajul emoționant al unui român din diaspora, citit de CTP la Digi24: Turul II nu era pentru votul preşedinte…

2 Informație / Dăncilă a urcat în sondaje după ce a înghițit rapid votanții lui Diaconu și Cumpănașu! Alegerea pre…

3 PSD băgase statu-n buzunar! Fata lui Bădălău a încasat de la CNAIR sporuri ilegale de 75% din salariu

4 Cum a falsificat PSD deficitul bugetar în ultimii 3 ani. Fraților, nenorociții ăștia ne-au amanetat viitorul!

5 Încep să „transpire” primele cifre din sondaje. La PSD se mizează totul pe prezența scăzută

recomandări

Te ia DNA: Ghita Sebastian, Teamnet, Hidrocanal

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Trailerul de la noul film Războiul Stelelor s-a lansat și e aici