Interlopul Boenică își făcuse „fabrică de permise auto” în Iordania
Peste 100 de români considerați ”nedemni”, respecitv ”inapți” să primească permise de conducere în România au devenit totuși șoferi apelând la filiera africană condusă, printre alții, din Iordania de Romeo Ursu, zis Boenică, interlopul român fugit din țară pentru a scăpa de pedeapsa cu închisoarea primită într-un dosar de înșelăciune, scrie ziare.com .
Afacerea s-a derulat în perioada 2019-2020, în filiera africană de fabricat permise de conducere false, fiind implicate mai multe persoane din București, Prahova, Dâmbovița și Ilfov. Procurorii DIICOT Ploiești, care au coordonat ancheta, au stabilit că peste o sută de persoane au devenit șoferi peste noapte, plătind până la 5.000 de dolari unor indivizi care aveau relații în Republica Democrată Congo, respectiv la ambasada acestei țări la București.
Cum funcționa fabrica de permise
Filiera africană funcționa pe patru paliere, susțin anchetatorii. La primul nivel, cel mai de jos, se aflau săgețile, oamenii care aveau ca principală datorie racolarea de clienți, dispuși să plătească mii de dolari pentru a intra în posesia unui carnet de conducere fără să mai urmeze cursurile unei școli de profil și să susțină examenul aferent. Cei mai mulți dintre racolatori erau din Rahova, București, iar informațiile despre afacere erau transmise ”din vorbă-n vorbă”, pe sistemul ”am eu un băiat” care te poate ajuta.
La al doilea nivel se aflau oamenii care țineau legătura cu funcționari din ambasada Republicii Congo în București. Erau cetățeni congolezi, doi susțin anchetatorii, care erau la curent cu procedurile și acestei țări legate de eliberarea de permise. Tot ei țineau legătura cu liderii grupării, printre care și interlopul Boenică, dar și cu oamenii din Congo.
Al treilea nivel era ocupat de funcționarii din ambasadă implicați în afacere, până la această oră fiind identificată o ”secretară” care finaliza procedura legată de eliberarea permiselor de conducere. Concret, această femeie elibera un document care atesta că respectivul permis de conducere este autentic.
Ultimul nivel, și cel mai important, este rezervat celor care coordonau afacerea, respectiv interlopul fugar Boenică și alți acoliți ai săi.
Anchetatorii nu au reușit până la acest moment să identifice oamenii din Congo care se ocupau efectiv de eliberarea de permise de conducere pe numele cetățenilor români. Sunt două variante, fie ar fi vorba despre angajați ai unei societăți private cu care statul congolez avea relații contractuale pentru realizarea permiselor sau chiar funcționari din cadrul serviciului de permise din această țară.
Permisele erau obținute într-o lună
Clienții achitau prima tranșă de 2000-3000 de dolari, în funcție de categoria de permis dorită. Odată cu banii trimiteau simplu, prin WhatsApp o fotografie ”tip buletin”, datele de identitate, și un specimen de semnătură. În scurt timp, primeau pe aceeași aplicație o fotografie cu permisul de conducere pentru verificarea datelor. Dacă se primea OK-ul din partea clientului, permisul era trimis în România prin DHL, iar omul intra în posesia lui după ce achita diferența de preț negociată.
Urma o a doua etapă. Autentificarea actului la ambasada Congo la București, aici intrând în joc cei doi cetățeni congolezi și ”secretara”. Cu acel document care atesta că permisul este în regulă, clientul mergea la unul dintre serviciile de permise din România și cerea preschimbarea lui în permis de conducere românesc. Astfel șoferii intrau în posesia unui carnet de conducere legal.
Afacerea a căzut din cauza lăcomiei celor implicați. Deși aceștia aveau grijă să nu-și trimită toți clienții la același serviciu de permise auto, din același județ, totuși funcționarii români au realizat că ceva nu este în regulă, atâta vreme cât peste o sută de români au devenit șoferi în Congo într-un timp relativ scurt.
DIICOT Ploiești a preluat ancheta, iar spre finalul anului 2020 au avut loc 41 de percheziții în București și în 19 județe, la locuințele unor persoane suspectate de aderare la un grup infracțional organizat, instigare la fals intelectual, participație improprie la fals intelectual, dare de mită, instigare la dare de mită, participație improprie la acces ilegal la un sistem informatic, participație improprie la fals informatic, uz de fals și complicitate la uz de fals, așa cu era anunțat la data respectivă într-un comunicat de presă.
Nu toți șoferii care au obținut în acest mod permisele auto au fost depistați, susțin surse judiciare. Deocamdată cinci dintre aceștia, printre care și o femeie neșcolarizată, au fost prinși cu permise de conducere obținute pe filiera lui Boenică.
Au fost trimiși în judecată sub acuzația de fals intelectual, dosarul judecându-se pe fond la Tribunalul București. Sentința dată pe 10 octombrie 2022 a fost de închisoare cu suspendare în cazul tuturor și anularea permiselor de conducere obținute ilegal.
