Intrarea la liceu devine misiune dificilă pentru mulți copii

Intrarea la liceu devine misiune dificilă pentru mulți copii

Respinsă ferm și în varianta legilor fostului ministru Sorin Cîmpeanu de reprezentanții părinților și ai elevilor, testarea suplimentară la admiterea la liceu a fost menținută de actualul ministru al Educației Ligia Deca în noile proiecte de acte normative.

Evaluarea Națională ar putea fi dublată de alte examene Foto: Arhivă

Cu câteva mici corecții, e drept. Astfel, dacă în varianta Cîmpeanu testarea suplimentară ar fi urmat să fie organizată de colegiile centenare și înainte de examenele programate de Evaluare Națională (EN), acum se pune problema să fie după examenele naționale și de către toate liceele la care concurența a fost mai mare de un elev pe loc. Totodată, proporția locurilor care ar urma să fie ocupate în urma testării suplimentare ar urma să fie decisă de fiecare liceu în parte.

”Doar liceele bune își vor permite testarea suplimentară”

Deși în varianta Deca se folosește sintagma „toate liceele”, în fapt, admitere suplimentară nu și-o vor putea permite decât liceele bune, subliniază Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți. „Liceele slabe nu vor organiza admitere suplimentară pentru că vor risca să nu-și mai îndeplinească cifra de școlarizare. Bătălia mare va fi în colegiile de top, acolo unde întotdeauna a existat concurență și unde media de intrare a fost foarte mare”, este de părere Iulian Cristache.

De ce să mai fie nevoie de admitere suplimentară la liceu dacă din vara acestui an școlar intrarea se va face prin repartizare computerizată, strict pe baza mediei notelor obținute la Evaluarea Națională , fără să mai conteze și media claselor V-VIII, ca până acum? „Este vorba despre un moft al acestor colegii centenare să-și selecteze într-adevăr cei mai buni elevi din cei mai buni”, mai spune reprezentantul părinților.

Introducerea testării suplimentare însă va duce la adâncirea unor clivaje deja existente între elevii din mediul urban și cei din mediul rural. „Vreau să fiu corect și să spun că principiul nu este unul rău, ci unul sănătos, în sensul în care îți dorești ca director de colegiu de top să ai într-adevăr niște copii cu competențe-cheie, cele opt competențe-cheie la nivel european. Adică să fie bun la toate, nu doar la matematică și la română. Ei vor să testeze potrivirea elevului pentru profilul pe care vrea să meargă. Pentru că sunt situații, și nu puține, în care un elev care intră la mate-info, după primul an, se mută la profilul uman. Fuge de matematică pentru că a constatat că, de fapt, matematica nu e de el. Și invers”, argumentează Cristache.

Partea goală sau cea plină a paharului

Depinde ce parte a paharului preferăm să vedem. „Partea goală este că prin testare suplimentară reducem speranțele unui copil din mediul rural care pe baza mediei și la un nivel de dificultate mediu avea posibilitatea să intre la aceste colegii doar cu română și matematică. Acești copii provin din familii care nu-și permit să plătească meditații și nici nu au familii care să-i poată ajuta la efectuarea temelor. Vorbim de niște copii foarte ambițioși și autodidacți, în comparație cu niște copii care au norocul să se nască în familii cu foarte mulți bani și cu educație - unele dintre ele - și care-și pot consilia copiii și pentru care intrarea la un astfel de colegiu este mult mai ușoară”, mai spune reprezentantul părinților.

Faptul că elevul va fi testat în plus la una sau mai multe discipline, adaugă Iulian Cristache, reduce posibilitatea ca un elev din mediul rural să intre la un astfel de colegiu: „Aici este nemulțumirea. Că se va adânci clivajul dintre mediul urban și cel rural. Pentru că dacă până acum 1%-2%-10% dintre acești copii din mediul rural mai aveau posibilitatea să intre la aceste colegii de top, acum, într-o proporție majoră – cred că 99% – nu vor mai avea posibilitatea pentru că se va testa și la altceva în plus”.

Partea plină a paharului gândită de Ministerul Educației în mod sănătos este că, în momentul în care termini opt clase, trebuie să ai niște competențe rotunde, nu doar la română și matematică. „Directorii de la liceele de top vor să se asigure că, dacă elevii intră la profilul științele naturii, nu știu doar matematică și română. Pentru că, de la științele naturii, cei mai mulți merg către medicină și vor să-i testeze și la biologie, să se convingă că au înclinații către așa ceva. Ca principiu nu e rău, doar că noi avem aceste probleme de inechitate, plus că punem căruța înaintea boilor. Avem nevoie de o predare uniformă, standardizată, la nivelul tuturor școlilor. Ca să ne asigurăm că și elevul de la Văscăuți are parte de un act educațional la același nivel pe care-l prestează un profesor de școală generală de top din marile municipii. Și există aceste diferențe între copii care nu au profesori buni, și nici familii înstărite care să-i ajute, și ceilalți”.

În opinia lui Cristache, dilema ar putea fi tranșată simplu de Ministerul Educației: „Eu am rugat ministerul în ultimii doi ani să mărească nivelul de dificultate pentru ultimul subiect și la română, și la matematică de la Evaluarea Națională”. În acest fel s-ar putea face o selecție a elevilor foarte buni, păstrându-se șansele pentru cei care sunt doar buni sau au avut o zi proastă și nu s-au putut concentra la examene: „Pentru că repartizarea computerizată nu va dispărea”, subliniază Iulian Cristache.

Industria meditațiilor va lua avânt

La rândul lor, reprezentanții elevilor susțin că admiterea suplimentară va crea un stres suplimentar pentru acei copii care vor să o susțină. Într-un interval de câteva săptămâni. „Noi ne-am opus din start admiterii separate. Iar acum, în contextul în care această admitere va fi după Evaluarea Națională, considerăm că este un stres în plus care nu este deloc justificat. Mai ales că vor exista situații, în funcție de calendarul de admitere pe care îl va anunța fiecare liceu, în care părinții își vor încuraja copiii să participe la admitere la 2-3 licee, pe lângă Evaluarea Națională, în decurs de două săptămâni, ceea ce nu este deloc în regulă pentru un elev de 13-14 ani”, argumentează Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor.

Un alt argument contra ar fi că acest sistem ar încuraja meditațiile plătite, private, tocmai pentru că fiecare liceu ar putea alege la ce materii va da testare. „De asemenea, nu vom mai putea vorbi de o repartizare corectă și uniformă și nici Evaluarea Națională nu-și va mai avea importanța pe care o are. Spre exemplu, să zicem că la un liceu Evaluarea are o pondere de 25% din media de admitere, iar restul, testarea suplimentară, atunci e clar că acel elev nu va mai fi interesat să învețe pentru Evaluare, ci să învețe pentru admiterea suplimentară. Acel elev va avea o medie de admitere mai mică la Evaluarea Națională, dar va intra la un liceu mai bun tocmai pentru că aceasta a fost ponderea. Sau putem vorbi despre elevi care pot avea medii foarte mari la Evaluare, dar care nu vor să susțină aceste examene suplimentare și riscă să fie repartizați la licee mai slab cotate”, mai spune șefa elevilor.

Sistemul va fi așadar unul inechitabil. „Și cu siguranță vom vorbi despre niște discrepanțe foarte mari între elevii care au posibilitatea de a recurge la meditații private și restul elevilor”, adaugă Miruna Croitoru.

Admiterea la liceu, în forma în care ea se realizează anul acesta prin repartizare computerizată, mai spune eleva, asigură cumva accesul tuturor elevilor în învățământul liceal, care, în fond, este obligatoriu.

Ce spun experții

Profesorul Ștefan Vlaston, expert în educație, este de părere că puțini absolvenți de gimnaziu vor opta pentru admiterea suplimentară la liceu: „Cei care simt că îşi doresc o carieră profesională care nu este reprezentată de disciplinele de examen de la Evaluarea Națională se vor îndrepta spre un examen de admitere la liceu”.

Expertul explică unde este util examenul de admitere la liceu : „Un caz ipotetic. Un elev foarte bun la matematică ia 10 la EN la matematică şi 6 la limba şi literatura română, care nu-l atrage. Cu media obţinută nu prinde la repartiția computerizată un colegiu de prestigiu cu elevi foarte buni la matematică, va ajunge la un liceu tehnologic şi este pierdut pentru traseul educaţional bazat pe matematică, respectiv matematică-informatică. Dacă ar da examen de admitere doar la matematică şi/sau informatică, l-ar lua cu medie foarte mare, ar prinde un colegiu foarte bun şi şi-ar valorifica talentul la matematică”.

Una din cauzele importante ale eşecului şcolar, adaugă expertul, este dată de alegerea unui traseu educațional care nu se potriveşte cu înclinaţiile, talentele, aspiraţiile elevilor: „Fie din cauza părinţilor, fie a jocului notelor de la Evaluarea Națională. Toţi elevii sunt valoroşi, fiecare în felul lui. Acest «fel» al lui este pus în valoare mai degrabă de un examen de admitere, specific pe anumite filiere, profiluri, specializări, decât pe notele de la Evaluare. Majoritatea elevilor vor opta pentru repartizarea computerizată în urma notelor de la EN. Dar nu trebuie răpită şansa unor elevi de a-şi alege traseul educațional la intrarea în liceu, prin probe care se potrivesc mai bine personalităţii lor. Dacă nu reuşesc la acest examen de admitere, se întorc la repartiția computerizată şi urmează un traseu educaţional aleatoriu, bazat pe hazardul de la repartiţia computerizată”.

Sursa: adevarul.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 „Era ciufulit și nearanjat, m-a luat în brațe, mă mângâia și mă pupa” / Dezvăluirile fără perdea ale amantei lui Ludovic Orban

2 Cântărețul Mircea Rusu a fost încarcerat / El este autorul hitului „Omul bun și pomul copt”

3 Foarte interesant! / De ce a venit șeful KazMunaiGaz, patronul Rompetrol, în România

4 VIDEO Priviți ce face vietnamezul ăsta într-o fabrică din Cluj

5 Citiți, oameni buni! / Ambasada SUA din Rusia a făcut public un scurt inventar al armelor și echipamentelor trimise de americani în URSS în timpul celui…