Ioana Ene Dogioiu: „Realitatea este că acum suntem cu apa la gură. E foarte greu de admis ce a decis Guvernul, dar mai rău este ce ar fi urmat fără aceste decizii”
Nimeni nu poate pretinde că măsurile de corecție anunțate de premierul Bolojan sunt ideale pentru reducerea deficitului.
Sigur că teoretic primul pas ar fi trebuit să fie ajustarea cheltuielilor statului, disponibilizări, tăieri de sporuri, reorganizări de instituții. Iar majorările de fiscalitate să fie aplicate numai ca o completare pentru ceea ce lasă descoperit primul pas, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe spotmedia.ro .
Dar România nu are timp pentru așa ceva.
De săptămâni de zile, din campania electorală, sunt printre cei care spun că va veni un decont teribil al politicii demente din anul electoral trecut și că evitarea creșterii TVA a fost doar un alint populist complet nerealist. Că săptămânile pierdute după prezidențiale fără guvern au limitat mult din marja de manevră a viitorului cabinet.
Realitatea este că acum suntem cu apa la gură. E foarte greu de admis ce a decis Guvernul, dar mai rău este ce ar fi urmat fără aceste decizii. Dacă pe 8 iulie ECOFIN nu valida planul românesc, urma retrogradarea agențiilor de rating la junk, incapacitate de plată, acord cu FMI și de aici TVA de 24%, tăieri de salarii ca în 2010, dobânzi uriașe și curs al leului prăbușit.
Iar Comisia Europeană nu mai acceptă nimic altceva decât măsuri concrete. Nimeni nu mai crede în planurile României că va tăia, că va colecta, că va redresa.
Nu mai suntem credibili. Sigur, la nivel politic se zâmbește, se vorbește despre solidaritate, se dă mâna. Și se trimite apoi la experți. Care experți vor cifrele pe masă.
România are în acest moment printre cele mai mici impozite din UE, are cea mai redusă cotă medie de TVA. În România contribuie la asigurările de sănătate o treime și au dreptul să folosească toți, ceea ce face deficitul inevitabil.
Este un spațiu pe care România nu l-a mai putut apăra în fața experților Comisiei Europene. Acesta este adevărul.
Cel mai mare caz se face de majorarea TVA, din cauza promisiunii populiste din campanie a președintelui Dan.
Creșterea era însă inevitabilă și nici măcar nu este cel mai rău lucru. Cele mai rele sunt creșterile de fiscalitate care lovesc direct economia, în primul rand, majorarea impozitului pe dividende.
De ce am ajuns aici și financiar, și din punctul de vedere al credibilității? Sigur că oamenii au tot dreptul să fie furioși, dar vinovații nu au fost armata de ocupație, ci politicieni votați. Că ar trebui ca unii să fie anchetați este, din punctul meu de vedere, o așteptare justificată. Dar nici crucificarea vinovaților nu ar schimbă realitatea.
Ilie Bolojan a fost obligat să ia singurele măsuri acceptate de Bruxelles ca soluții credibile pentru situația României. Fără ele, în scurt timp, România intra în incapacitate de plată și noi nu aveam avantajul Greciei care face parte din zona euro. Discuția nu e dacă sunt mai bune sau mai rele, pentru că sunt singurele.
Iar felul în care PSD înțelege să se raporteze la această situație pentru care premierul PSD Ciolacu este principalul vinovat este de o maximă incorectitudine. Sunt de acord că într-o coaliție nu poți ajunge niciunde tot arătând cu degetul către parteneri. Dar nici nu ai dreptul să te dezici populist de măsuri despre care știi că sunt inevitabile.
Ilie Bolojan este atacat, vedem, din coaliție, nici în PNL nu îl susține toată lumea, președintele Dan nu îl atacă, dar nici nu îl susține explicit deocamdată. În aceste condiții, sigurul aliat pe care îl poate avea este tot poporul care acum îl cam înjură pe premier.
Dacă Ilie Bolojan îl va face să accepte aceste măsuri sau, dimpotrivă, îl va pierde, va depinde enorm de cel de-al doilea pachet pe care premierul l-a anunțat miercuri: ajustarea statului, eliminarea privilegiilor, corectarea inechităților.
Oamenii pot fi convinși că e necesar să sufere dacă nu se vor simți singurii sacrificați, din nou, și dacă undeva la orizont există o luminiță spre care să se îndrepte. Asta trebuie să le ofere, credibil, Ilie Bolojan alături de paharul amar.
