Ion Cristoiu, interviu cu Rareș Bogdan: Povara crizei economico-sociale trebuie deplasată către multinaționale

Ion Cristoiu, interviu cu Rareș Bogdan: Povara crizei economico-sociale trebuie deplasată către multinaționale

Pe Rareș Bogdan l-am urmărit cu atenție după intrarea în politică. Intuiam că plecase din postura de moderator faimos, care-i dădea puteri asupra clasei politice, pentru a ajunge un politician la fel de faimos, deținător al unor puteri de cel puțin nivelul atins de jurnalist pe vremea cînd lucra la Realitatea Tv. Interesul meu pentru destinul de politician al lui Rareș Bogdan avea cel două explicații:

1.Eram curios să văd cum se va descurca el într-o lume nouă, cu alte reguli decît cele întîlnite în lumea presei, o lume în care chiar și o vedetă precum Rareș Bogdan era obligată să se supună disciplinei de partid, luînd deseori aspecte grotești, greu nu numai de suportat, dar și de observat de un ziarist, venit dintr-un domeniu al libertății de a nu fi slugă.

 2.Voiam să văd în ce măsură o personalitate ca el va reuși să schimbe ceva într-un partid tradițional, precum PNL, definit prin încheieturi ruginite și stomac tare, gata să rumege orice nou venit, oricît de tare ar fi acesta.

A trecut mai mult de un an de la intrarea lui Rareș Bogdan în politică. Steaua sa a urcat vertiginos pe bolta politicii românești. Alegerile europarlamentare au fost cîștigate de PNL și grație prospețimii aduse de Rareș Bogdan campaniei electorale a partidului, altfel îmbătrînită în reumatisme. Toată lumea era convinsă că Rareș Bogda va fi premierul României la prima schimbare de majoritate parlamentară. Nu s-a întîmplat asta. Mai grav, după un timp în care a reușit să ne convingă că într-un partid ca PNL pot fi auzite și alte voci decît cele care îngînă neroziile șefului, Rareș Bogdan s-a cumințit. Sînt sigur că, deși dezamăgit de lumea în care intrase, a încercat să se adapteze la ea. A devenit treptat- treptat un soldat credincios al partidului. Zicîndu-și că doar așa, adaptat la politica de tip vechi a PNL, va reuși să ajungă să aibă un cuvînt de spus în partid. După opinia mea, a fost și este o cale greșită. Rareș Bogdan nu-și dă seama că ipostaza de soldat credincios al partidului e o capcană întinsă de baronii PNL. Mult mai bine ar fi fost dacă Rareș Bogdan rămînea rebelul venit din lumea presei românești. Ce i se putea întîmpla? Îl dădeau afară din PNL? Ei și. Mare pagubă pentru un ziarist de talentul lui Rareș Bogdan!

 Am făcut aceste considerații pentru a explica de ce interviul lui Rareș Bogdan a fost pentru mine o surpriză. Mă așteptam ca prim vicepreședintele PNL să apeleze la clișee de partid, desigur înflorite de un avînt gazetăresc. Spre surprinderea mea cel puțin în privința lecțiilor pe care România le poate trage din Criza coronavirus Rareș Bogdan a fost strălucitor. Sedus de ideile îndrăznețe în materie de Program de românesc postcriză, am uitat să-l întrerup cu întrebările deja pregătite. Rareș Bogdan expune în acest interviu un Program de prim-ministru. Din nefericire, nu e prim ministru.


Ion Cristoiu: Bună ziua domnule Rareș Bogdan aveam planificată o oră, trebuie să ieșim la18 fără cinci, pentru că președintele Klaus Iohannis are o premieră în perioada stării de urgență, o conferință de presă și dumneavoastră ca om politic, eu ca jurnalist, sîntem interesați să vedem în direct. Dumneavoastră sînteți de regulă intervievat la televiziuni ca un fel de profet a ce va spune președintele. Voi profita și eu de asta de ce credeți că a simțit nevoia președintele să facă o conferință de presă și nu un simplu mesaj?

Eu cred că criza economică pe cale de a veni inevitabil este una similară cu cea din ’29-’30

Rareș Bogdan: Pentru că, dacă ați observat, în primul rînd sînt onorat să port un dialog cu dumneavoastră, vă mulțumesc foarte mult maestre, țin minte și mi se aduce aminte foarte mult timp de emisiunile făcute de noi împreună la Realitatea Tv, la acea vreme, dialogurile acelea de două ore, două ore și ceva care aveau și teme culturale nu doar teme politice, cred că președintele a luat manetele de ceva timp în mînă și faptul că în fiecare zi cheamă miniștrii pentru a sta de vorbă, discută cu premierul de cîteva ori pe zi, a simțit acum că starea de nervozitate a populației a crescut, că izolarea a creat o stare care poate în orice moment să se schimbe într-o explozie, practic să avem o stare acută de nervi în societatea românească, ceea ce ar fi extrem de periculos și din punct de vedere al unor tulburări sociale și din punctul de vedere al unor extreme politice. Și cred că dorește, după modelul Emmanuel Macron, Donald Trump, să-și țină națiunea în mînă și să răspundă tuturor întrebărilor, pentru că conferința de presă este una liberă în care jurnaliștii vor putea pune una sau două întrebări, după care se rotesc din nou. Nu știu dacă mai au întrebări, deci, practic, redacțiile vor fi conectate pe jurnaliștii respectivi care vor adresa întrebările, președintele va răspunde la aceste întrebări extrem de liber, încercînd să răspundă cu precădere ce va fi după. Adică cum va reporni România, cum se va reconecta la viața de zi cu zi, ce înseamnă ieșirea din starea de urgență și mai ales, marea provocare din punctul meu de vedere și a multora, am văzut și din partea dumneavoastră o preocupare serioasă pe această zonă, post criza medical-sanitară, criza economică. Eu cred că criza economică pe cale de a veni inevitabil este una similară cu cea din ’29-’30, mai periculoasă decît cea din 2008, 2009, 2010, așa că România trebuie să facă față acestei crize cu precădere. Cu un milion de oameni în șomaj tehnic, cu 280.000 cu contractele desfăcute, care practic nu sînt nici în șomaj tehnic în momentul ăsta, economia România cu un sistem Horeca și o zonă a turismului și a transportului de persoane puse pe butuci România va trebui să facă față unor noi provocări, iar aici cred că va fi marele pariu al următoarele patru luni de zile în România. Ce facem? Creăm o criză economico-socială în urma crizei sanitare pe care nu am gestionat-o rău, a fost mai bine decît se spera, faptul că avem mumai 600 – sigur și un mort e mult sau doi – dar faptul că avem doar 612 morți, avem doar 12.000 de infectați, similar cu alte țări care au pornit din același moment 23 februarie cu noi, care au ajuns la 10-12.000, 7.000 de morți în Belgia, situația în România nu este dezastruoasă, formele nu au fost atît de acute, formele virusului nu au fost atît de puternice, încît maximum pe care l-am avut în terapie intensivă a fost 128 iar la aparate de respirat am avut 64 în același timp, noi avînd la dispoziție în România 904 aparate de respirat. Deci faptul că am rezistat din punctul ăsta de vedere e un lucru pozitiv. Acum întrebarea mare este dacă vom rezista și din punct de vedere economic ca să nu ajungem la consecințe sociale periculoase.

De la o criză economico-socială se ajunge ușor la mișcări extremiste radicale

Ion Cristoiu: Ați folosit un termen și mi-a atras atenția, și mă întreb dacă nu întîmplător, sînt sigur și anume economico-socială. De ce și socială?
Rareș Bogdan: După cum știți, chiar dacă sînt un liberal în gîndire și în abordare economică am o abordare care în care statul nu trebuie să uite de zona asistențială. România este o țară cu oameni săraci în mare majoritate iar asistența socială nu poate fi ștearsă, adică noi nu putem merge pe liberalismul radical, trebuie să merge pe un social-liberalism în care categoriile defavorizate sau care nu s-au adaptat la noile provocări trebuie susținute. Ei, pentru asta trebuie să ai într-o parte industriași puternici, o economie puternică, o economie care să-ți permită să-ți alimenteze bugetul, care să plătească pensii pe de-o parte, 5,8 milioane, o cifră uriașă plus asistență socială sau asistență pentru persoane cu diverse dizabilități sau persoane pur și simplu în imposibilitate de a munci. Mie mi-e teamă că, pe de o parte datorită… noi avem două componente unice față de restul țărilor europene. 1. Componenta mare de diasporă în Europa din care aproximativ între 800 și un milion, 960.000 au venit în două luni acasă. Din ei nu cred că se vor mai întoarce toți, pentru că nu vor avea unde să se întoarcă pentru că deja sînt probleme în Italia, în Marea Britanie, în Germania, în Franța, de unde au venit marea majoritate sau în Spania. Adică din acești 960.000 probabil se vor întoarce înapoi sub o treime. Asta înseamnă un număr de 600.000 de oameni care trebuie absorbiți în piața de muncă. O piață de muncă care deja are probleme pentru că patronii au fost nevoiți să concedieze masiv sau să trimită în șomaj tehnic. Deci cred că componenta socială post-criză medical-sanitară și în directă legătură cu criza economică va fi una care va putea da bătăi de cap majore României iar dumneavoastră, care sînteți un excelent om pasionat de istorie știți că de la o criză economico-socială la mișcări extremiste radicale…

Ion Cristoiu: Da, ’29 care a dus la ascensiunea fascismului, e limpede.
Rareș Bogdan: Fascism, nazism au apărut liderii care s-au urcat pe acest val, Hitler, Mussolini, Franco și, sigur, nu mergem noi atît de departe dar uitîndu-ne la suveraniștii noi Europe, la Saldini, la Victor Orban, la Kacinski, uitîndu-ne la Marie Le Pen în Franța, uitîndu-ne la ascensiunea AED-uli adică Alternativa Forței de Extremă din Germania, care în urmă cu cinci ani avea 4-5%, acum are 14-18% și e în creștere putem să sesizăm că România, mai devreme sau mai tîrziu poate să meargă pe acest trend. Noi încă nu avem un lider charismatic cu un astfel de mesaj. Mă întreb și sînt convins că v-ați întrebat și dumneavoastră în aceste săptămîni, cum arăta discursul politic în cazul în care pe piața politică exista Vadim Tudor sau existau personaje care să meargă pe un astfel de discurs. Deci cred că dacă nu vom fi atenți de la criza economico-socială putem să mergem într-o zonă în care partidele mainstream, partidele tradiționale de Stînga sau de Dreapta, adică PSD, PNL și sigur partidul care nu reușește să-și revină din tulburare, USR, care n-a crescut în această criză, foarte interesant, pentru că-și au niște războaie absurde cu biserica, foarte ciudate războaiele lor, plus cu presa în ultimul moment, în ultimele zile, practic să-și restrîngă numărul de alegători, să nu mai aibă apetența, mai ales pe publicul mai radicalizat din diasporă, mult mai intransigent și să apară forțe politice noi, care să dea bătăi de cap clasei politice și societății românești în următoarea perioadă. Adică, sigur, mergînd pe exemple istorice pînă în acest moment și gîndindu-mă la componenta economică care poate fi, în acest an, cea determinantă, care să determine practic, alegerile locale și generale. De exemplu cred că liderii, primarii în funcție, PNL sau PSD, în urma crizei Covid vor avea de cîștigat. Ei au reușit, practic prin diverse artificii, unele forțate, unele strict de imagine să cîștige din încrederea populaților din orașe, comune. Adică o bună parte din primarii existenți pe fotolii să-și recîștige fotoliile, mult mai multe decît în luna februarie sau în luna martie, înainte de începerea acestei crize. Deci bătălia politică va arăta diferit. Dacă în luna ianuarie, februarie Partidul Național Liberal putea să ajungă la 1.500-1.700 de primării pe care să le cîștige, iar PSD părea cumva condamnat să cadă la sub 1.000 de primării din 1.800-1.900, în momentul ăsta lucrurile se vor egaliza și primarii în funcție vor avea prima șansă. Asta e din ce simt eu pînă în acest moment. Ne vor spune și cercetările poate lucrurile diferite, dar cert este că va fi mult mai greu pentru new-entry să le cîștige. Adică unii dintre marii pierzători ai acestei crize – acuma vorba dumneavoastră o să dau și eu o știre, cred că am mai dat – este Nicușor Dan. Nicușor Dan care n-a fost prezent în această perioadă, Dacian Cioloș care n-a fost prezent absolut deloc în această perioadă, nu cred că vor fi cîștigători ai noi situații, sau ai conjuncturii politice. Cred că persoanele în funcții vor fi mai greu de bătut în momentul ăsta. Fie că e Emil Boc, fie că e Gheorghe Robu, fie că e primarul de Iași, primarul de Constanța sau primarul de București.

Ion Cristoiu: Avem o situație politico-electorală înainte de criză, se trece prin criză, ce va schimba la sfîrșitul crizei în scena politică? Dumneavoastră spuneți că primarii în funcție, indiferent de partidul din care sînt, vor ieși cîștigători.
Rareș Bogdan: Am o primă șansă, au o șansă suplimentară.
Ion Cristoiu: În ce măsură partidul de guvernămînt pierde sau cîștigă, deocamdată din criza de sănătate, nu întîmplător am făcut această observație?
Rareș Bogdan: E corect și observația. Cred că e bine să le despărțim pe cele două pentru că vom vorbi mult timp de aici înainte de criza economică.
Ion Cristoiu: De fapt examenul, sînteți de acord, este criza economico-socială.
Rareș Bogdan: Economică.
Ion Cristoiu: Dumneavoastră atrageți atenția că nu atît componenta criza economică ci faptul că criza economică va duce la o criză socială. Să ne amintim ’29, Lupeni ’29, ’33 Grivița nu au fost o acțiune a comuniștilor, am cercetat, muncitorii ăia nu își mai luaseră salariile. Greve și în sensul acesta să ne așteptăm, nu numai la creșterea autoritarismului, dar și la faptul că oamenii vor ieși în stradă și vom avea chiar tulburări sociale dacă nu gestionăm bine criza economică.
Rareș Bogdan: Da, practic dacă ne uităm… Eu am urmărit puțin în această perioadă și abordările liderilor europeni. M-am uitat la Macron care a avut abordări extrem de interesante și dumneavoastră care și cunoașteți bine limba franceză și îl urmăriți live ați putut vedea în ultima conferință de presă, declarație urmată de conferință, că a vorbit inclusiv despre componenta de cafenea și bistro în Franța în care explica francezilor că el mergea cu bunicul, cu tatăl la cafenea, la bistro din colț și îi pare rău că pe 11 mai nu poate să repornească bistrourile, cafenelele că știe că fac parte din istoria și din comportamentul francezului, foarte frumos și i-a dat și o lacrimă, adică a jucat-o extraordinar din punct de vedere al modului în care încearcă să relaționeze cu populația și acolo nervoasă, care s-a radicalizat din cauza acestei autoizolări și a carantinei în multe cazuri. L-am urmărit pe Sebastian Kurz alaltăieri. Alaltăieri seară Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, a vorbit pentru prima dată despre supraimpozitarea multinaționalelor și despre scăderea salariilor la clasa de mijloc și la angajații acestor multinaționale. Practic e o mutare a efortului către marile corporații în beneficiul cetățeanului de rînd. E o nouă abordare din partea unui lider. Același lucru îl face Mitsotakis, premierul Greciei, tot cu o abordare de genul acesta în care se orientează spre multinaționale, spre sistemul bancar, încercînd practic ca aceștia să scadă profiturile lor, pentru că nu vor ajunge la faliment, vor scădea doar profiturile, punînd puțin ajutor de partea cetățeanului sau a angajatului. Același lucru l-a făcut Trump prina cel ajutor atît de discutat în bani, direct, în dolari, adică între 800 și 1600 de dolari familiile care aveau nevoie în această perioadă au primit acești bani efectiv, mult discutat acest ajutor direct. Clar că în România, pe lîngă avantajele pe care le-au dat pe sistemul bancar și au beneficiat deja 185.000 de oameni de această amînare de pînă la 9 luni a ratelor, apropo Polonia n-a dat nici un fel de amînare pe rate, pînă în acest moment, România a dat acest pînă la 9 luni, 185.000 deja beneficiază de acest lucru. Pe lîngă alte avantaje, poate vom vorbi și despre ele, România va trebui să facă față unei situații complet noi pentru că nimic din ce a fost pînă acum nu va mai fi la fel. Am spus, o spun și eu, l-am auzit și pe fostul președinte Traian Băsescu spunînd același lucru extrem de corect. Practic, viața noastră se schimbă într-un mod radical.

Marele pariu pe care-l putem cîștiga: Agricultura

Ion Cristoiu: Iertați-mă o secundă, să nu uit ideea, bun, e interesantă ideea aceasta a deplasării poverii și către multinaționale și bănci. Domnul Rareș Bogdan sîntem o țară mică, își poate permite statul român ceea ce-și permite Austria, ceea ce-și permite Franța? Adică această mutare a poverii și pe multinaționale și pe bănci?
Rareș Bogdan: Aici e marele joc și înțeleg exact ce spuneți, pentru că totul se face prin dialog, prin negociere și prin prezentarea unor alternative. Eu cred extrem, extrem de mult că în următoarea perioadă un dialog între marii jucători din piața românească, de la retailer, noi avem tot retailerul pe multinaționale, de la Carrefour, Mega Image la Auchan, Metro, Selgros, Kaufland și toate restul, deci toată zona de hipermarket, cash&carry, supermarket este către multinaționale, spre deosebire de Italia, spre exemplu sau spre deosebire de Ungaria unde micii producători și micile magazine sînt extrem de puternice în aprovizionarea coșului zilnic al populației. Deci va trebui un dialog cu aceștia, pe de o parte. Doi va trebui să purtăm un dialog extrem de serios cu marii procesatori, mari producători din zona agricolă. Pentru că cred că unul dintre marile pariuri pe care România îl poate cîștiga în această perioadă, încercînd din această criză să vedem și oportunitățile. Putem, avînd în vedere că e un pariu pe care de 30 de ani l-au pierdut toate puterile, putem reîncerca cîștigarea pariului cu agricultura. Cred că poate fi marele nostru atu. De ce? Pentru că din punct de vedere al hranei lumea va ajunge la o criză alimentară, la o criză a produselor de panificație, de diverse alte lucruri, brînzeturi ș.a. Ei România aici poate juca fabulos. Pe de-o parte datorită terenurilor agricole, pe de altă parte datorită procesatorilor încă români și producătorilor români. În perioada de început a crizei, cînd prețurile au explodat din cauza unor speculanți, mari producători români de la TransAvia, pui, la Agricola Internațional pui Bacău, Alba ceilalți Albalactul, zona Cristim, salamul, zona Mandy sau salam de Sibiu sau Scandia Sibiu, deci jucătorii români din zona de producție alimentară au reușit să țină prețurile la valoarea dinainte de începerea crizei. Ceea ce, pentru prima dată, s-a văzut parteneriatul producător român – industriaș român cu guvernul sau cu statul român, dacă vreți. În timp ce ceilalți au încercat să joace și sînt cîteva lanțuri, n-o să le nominalizez, care au încercat să dubleze prețul, să tripleze, să creeze dispariția unor produse de la drojdie la multe altele pentru a ajunge cu prețurile foarte sus, producătorii români au ținut prețurile pe prețul dinainte de 15 februarie și aici s-a văzut că noi nu ne putem bizui, de fapt, în următoarea perioadă decît pe capital românesc. De asemenea am mai văzut ceva. Prima bancă, domnule Ion Cristoiu care a anunțat că caută soluții în relația cu clienții este și cea mai mare bancă românească, Banca Transilvania. Nu cred că întîmplător. Adică Banca Transilvania, CEC Banc, Exim Banc sînt ultimele trei bănci care au capital majoritar românesc. Două sînt de stat, cealaltă este privată dar cu 26% BERD, deci Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Faptul că primele bănci care au forțat practic restul băncilor să vină după ele au fost Banca Transilvania și CEC Banc, iar ultimele bănci care au venit în sprijinul clienților, în a acorda facilități au fost Erste Bank și Raiffeisen, îmi spun foarte multe despre faptul că poate acel patriotism pentru care am fost blamat sau atacat e timpul să fie abordat și îmbrățișat de toți cei care au un rol de spus în sistemul românesc pentru că fără un capital românesc puternic, fără un sistem bancar în care băncile României să fie ajutate, fără ca Banca Națională să-și joace rolul pentru că, spre deosebire de criza din 2008-2009, Banca Națională atunci avea 5 miliarde de euro rezervă valutară, astăzi Banca Națională are 37 de miliarde de euro rezervă valutară. Eu sînt un promotor, și mă bucur că am văzut și alți politicieni care susțin același lucru, am spus că România fiind pe locul 21 la datorie publică în Europa nu riscăm nimic dacă încercăm să luăm bani de pe piețele externe încă ieftin, încă bani ieftini, pe care să-i injectăm în economia românească. E un moment în care ne putem ridica industria alimentară, ne putem juca în diverse domenii. Putem juca chiar în domeniul infrastructurii, pe această situație incertă. Plus putem da facilități pentru că o parte din industria europeană care a fugit în India, China, Pakistan în ultimii 5-10 ani se reîntoarce în Europa și caută mînă de lucru ieftină și piață sigură. Noi avem o zonă de securitate încă stabilă pe de-o parte din punct de vedere al securității militare, NATO în România, pe de altă parte din punct de vedere al securității personale. Adică investitorii poate să-și mute capabilitățile duse în Extremul Orient să și le aducă spre Estul Europei. Și asta se va întîmpla. Iar România, pentru că Ucraina nu e sigură, Turcia nu e sigură, Bulgaria are încă infracționalitate în zona criminalității organizate, România poate deveni o zonă care să atragă aceste investiții, doar trebuie să știm să dăm facilități și mai trebuie să știm să facem ceva. De asta eu m-am speriat și m-am enervat chiar și am pus presiune pe Vela, Despescu, Vasilescu în momentul în care am văzut cele 8-9 conflicte majore din zilele de Paști. M-am speriat puțin pentru că știu pentru un investitor cît de importantă este siguranța individuală, siguranța lui, a familiei pe care și-o aduce aici, a directorului pe care-l trimite să supervizeze, iar România, pe starea aceea în care părea că devine o zonă cu insecuritate avansată, tot așa, ducea la o componentă economică deci ducea la costuri economice. Pentru că în momentul cînd o țară devine nesigură din punctul de vedere al securității personale, România n-a avut asta în 30 de ani, sînteți un observator al scenei publice românești de 30 de ani, n-a existat. Și m-am speriat. Am văzut după aceea și o reacție puțin disproporționată a Poliției care a scăpat în primele 2-3 zile din mînă cîteva epicentre, după care a avut reacții exagerate cu oameni care deja erau puși la pămînt. Aici e o barieră foarte…

Ion Cristoiu: Deci noi știm că după terminarea crizei de sănătate va avea loc o relocare a forței de muncă, adică marile companii vor renunța la China, India și vor veni în Europa. Sigur că nu vor putea să vină în țările lor Germania, că nu au forță de muncă.
Rareș Bogdan: Sînt costuri mari.

Firmele care au făcut recrutarea în cazul Sparanghelul trebuiesc verificate și date exemple extrem de dure, pînă la arestare dacă e cazul

Ion Cristoiu: Dumneavoastră spuneți că vor veni în Uniunea Europeană și că noi avem un mare avantaj chiar și acești oameni care au venit, adică ei au plecat pentru că la un moment dat și la noi forța de muncă se scumpise un pic. Dar acum avînd în vedere primejdia reprezentată de forța de muncă ieftină din China, din India s-a dovedit, probabil că vor prefera să vină să muncească la noi, chiar dacă…, pentru că forța de muncă va fi sigură, cum spuneți dumneavoastră, va fi calificată și va fi și într-o țară – că asta e foarte interesant – ar trebui să țină cont, era să zic guvernanții, dar sînteți de la guvernare. E foarte interesant.
Rareș Bogdan: Știți ce e interesant? Eu în campania electorală de anul trecut, la europarlamentare și la prezidențiale am bătut diaspora, am fost în foarte multe orașe, țări din diasporă și orașe cu comunități mari de români. Și în Italia, spre exemplu, sînt 125.000 înregistrate de badante, adică asistente în casă, care se îngrijesc de oameni în vîrstă, de oameni care au dizabilități, mai puțin și de copii, bone. Pe lîngă aceste 125.000 există undeva între 60 și 70.000 care lucrează la negru, cele 125.000 erau doar înregistrate. Cîștigul acestor doamne a scăzut de la 1200-1300 de euro pe lună, chiar 1400 în urmă cu 10 ani, la aproximativ 800 chiar 650 de euro în zona Sicilia sau în zona Calabria, deci în zonele sudice ale Italiei care au sărăcit. Ei aceste doamne spuneau „Domnul Bogdan dacă cineva ne garantează că ne dă 500 de euro pe lună, nu 650, nu 750 de euro, sîntem de 16 ani plecate ne e dor de bătătură, ne e dor de biserică, cimitir, de grădină, de copiii care au crescut fără noi, vrem să venim înapoi. Important este ca guvernul să dea siguranță celor care vin și de asta eu fac scandal, poate deranjez colegi de la guvernare cînd fac scandal pe verificarea firmelor care recrutează forță de muncă și duc în Occident. Occidentul azi cere forță de muncă din România. Germania cere 85.000 de oameni, s-au adus pînă acum aproximativ sub 10.000, 8-9.000, ei cer 85 de mii. Nu doar sparanghel, sau abatoare, multe alte locuri. Spania solicită forță de muncă, Italia solicită, Slovenia, Austria începe să deplaseze cu trenul forță de muncă din România aproximativ 13.000 în asistență socială. Sînt oameni care aveau contract de 60-90 de zile care sînt deja în plus cu 50 de zile și nu mai rezistă că stau cu acei oameni mulți în vîrstă, alții cu probleme, 24 din 24 și nu mai au capacitatea de a reacționa. Fac orice să vină acasă dar sînt în carantină blocați în țările respective. Deci România este un furnizor de forță de muncă. Ei bine, pentru prima dată noi ar trebui să facem un recensămînt a acestor oameni să nu-i lăsăm să meargă de capul lor. Să le punem ambasadele, consulii, Camere de Comerț Româno-Germană, Româno-Franceză, Româno-Italiană în funcțiune și să vedem exact unde merg și care sînt condițiile pentru că foarte mulți merg pe niște condiții de aici și cînd ajung acolo li se iau actele și lucrează pe bani mai puțini. Inclusiv în Operațiunea „Sparanghelul” sînt ferme care au semnat pe 12,2 euro pe oră sau 8,5 euro pe oră și care în momentul ăsta nu păstrează limitele de muncă europeană, opt ore pe zi, îi duc pînă la 14-16 ore de muncă pe zi și nu le dau 13 euro ci le dau 6,5-7. Ei bine, firmele care au făcut recrutarea trebuiesc verificate și date exemple extrem de dure, pînă la arestare dacă e cazul, cu amenzi colosale pentru cei care nu respectă dreptul la muncă al cetățenilor români din țările ajunse în Uniunea Europeană. Deci, pe de o parte trebuie să creăm alternativa ca unii să rămînă aici, să stea în România și să muncească și să le dăm venituri care să le permită să rămînă aici, să nu mai plece de lîngă familie, iar ceilalți care pleacă să le asigurăm securitatea nu doar sanitar-medicală ci și securitatea socială și economică. Acești oameni nu pot fi abandonați. Decît să luăm exemplu Israelului, exemplu Rusiei, a Statelor Unite și al Franței. Sînt țările care au cea mai mare grijă de cetățenii lor. Dacă un cetățean francez din Guinea sau din Malaezia are o problemă statul francez își pune în desfășurare un mecanism întreg ca să-l extragă de acolo, să-l aducă în țară. Același lucru îl fac americani, același lucru îl fac într-un mod fabulos statul Israel. Noi trebuie să luăm astfel de exemple și să nu mai considerăm persoane de rang doi persoanele care au ajuns să lucreze. Pentru că ei nu pleacă de bine, și de obicei vor să se întoarcă acasă. Ei vin tot la Găgești, domnule Cristoiu, sau eventual merg la Focșani, dacă nu la Găgești, cu banii cîștigați acolo își cumpără un apartament, investesc într-o casă, mai fac o casă în bătătura bătrînească. Deci banii ăia intră în economie.

Noi, mental, trebuie să depășim momentul de piață de desfacere, trebuie să să devenim furnizori

Ion Cristoiu: Deci dumneavoastră spuneți că România nu mai are petrol, nu mai are… dar are forță de muncă pe care noi nu trebuie să o mai exportăm pe gratis.
Rareș Bogdan: Are forță de muncă și teren, pămînt. Noi avem pămînt. Noi astăzi avem pămînt, pămînt pe care putem să-l lucrăm și să aprovizionăm, în viitoarea criză alimentară care se preconizează la nivel european și mondial putem aproviziona cu produse de bază cît și procesate marile lanțuri. Adică în momentul cînd vine Carrefour, cînd vine Metro, cînd vine Kaufland, Selgros sau Mega Image în România le spui așa: „Da, domnule, în regulă, excepțional, ați intrat pe piața românească, aveți toate facilitățile dar noi vrem să vă dăm cîrnații de Pleșcoi și brînza de burduf uluitoare sau salamul de Sibiu să-l băgați în toată rețeau Carrefour că voi n-aveți numai 60-70 de magazine în România, voi aveți la nivel european 1000 de magazine.

Ion Cristoiu: Interesant, așa e, corect și dincolo, nu numai aici.
Rareș Bogdan: Adică produsul salam de Sibiu, brînză extraordinară, în diverse… făcută la Sibiu, făcută la Bran, făcută la Rucăr, făcută în Bucovina. Toate aceste produse noi trebuie să le ducem și în rețele lor, nu doar să devenim strict…, deci produsele noastre să rămînă pe piața românească și afară să nu ieșim cu nimic. Plus grîu, produse de panificație, toate acestea pot să asigure din România, ceapă, usturoi, pătrunjel. E anormal, dacă mergem împreună la Metro sau unde vreți dumneavoastră, vom cumpăra pătrunjel din Ungaria, vom cumpăra coacăze din Croația, vom cumpăra căpșuni din Turcia, vom cumpăra roșii inclusiv cu un mare producător de roșii cum e România, mai ales partea sudică, vom lua în continuare roșii din Sicilia. Știu că putem lua dar astea trebuie să le luăm în luni noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, după care noi trebuie să investim în solarii, trebuie să renegociem cu Uniunea Europeană, să alocăm mai mulți bani pentru sere, pentru solarii ca să producă aici. Pentru că repet, știm să facem producție alimentară, avem un pămînt care dă cantități uriașe în Balta Brăilei și nu numai de cereale la hectar și nu numai, de porumb, de sfeclă roșie, știm să luăm bani europeni pe subvenția pe aceste produse, mai trebuie să creștem puțin să fim la nivelul Poloniei, sau al Franței sau a Germanie și mai rămîne doar să înțeleagă lumea că nu sîntem doar piață de desfacere. Noi, mental, trebuie să depășim momentul de la piață de desfacere să devenim furnizori, furnizori pe ceea ce ne pricepem. Că degeaba nu putem furniza ceasuri, ca elvețienii, n-avem cum. Nu putem să furnizăm mașini ca nemții, decît în parteneriat cu ei. Cum avem Fordul cu americanii, cum avem cu francezii la Daci a Renault, în schimb putem furniza mîncare. Deci mîncarea poate fi un atu uluitor pe care România să-l aibă în perioada următoare.

Ion Cristoiu: Da, v-am monitorizat toate intervențiile pe Facebook și mi-ați dat un răspuns la o întrebare care ne-a pus-o un cititor, ce va apucat cu agricultura, trei sferturi din intervențiile de pe Facebook sînt cu agricultura, vreți să deveniți ministrul Agriculturii?
Rareș Bogdan: Nu. E o chestiune extrem de simplă: cei mai mulți bani care intră în România de 12 ani, de 12 ani din partea Uniunii Europene intră aceste subvenții directe, ăia sînt bani siguri, care nu sînt pe proiecte, nu sînt pe ne aprobă sau nu ne aprobă anumite proiecte și reușim să accesăm sau să nu accesăm dintr-o anumită axă, ăștia sînt bani care vin. Că sînt pe cap de bovine, pe cap oi, pe cap de vaci, pe cap de pădure, pe teren arabil, pe pășune, deci sînt bani pe care putem să-i luăm. Pe lîngă asta sînt bani în plus pe care n-am reușit să-i aducem în zona vitivinicolă și în alte zone. Sînt bani pe care Europa îi va da. Noi trebuie să știm să îi aducem. Noi avem 840.000 de mici fermieri. Sigur că noi considerăm mici fermieri și gospodăriile de subzistență, cu agricultură de subzistență dar înregistrați sînt 840.000. Mari agricultori nu sînt atît de mulți la nivelul României, sînt cîteva mii. În schimb mica agricultură, agricultura de subzistență din zona rurală a României încă foarte puternică este majoritară 800 și ceva de mii. Aici nu e o bătălie electorală, nu e o bătălie politică, aici este o realitate. Eu m-am uitat nu sînt multe zone în care noi putem să jucăm la nivel european. Da, nu sînt, ăsta e adevărul n-are rost să ne îmbătăm cu apă rece că nu știm să facem nici detergenți, nici ceasuri, am spus, și nici alte lucruri la calitatea pe care o fac francezi, nemți, italieni, nici haine ca italieni, nici parfumuri ca francezii. În schimb știm să facem mobilă, nu să exportă buștean, mobilă, produs finit, știm să facem mîncare și să o facem la costuri bune și foarte gustoasă, adică bio, calitate foarte bună, fără tot felul de adăugiri de astea chimice și avem și persoane pregătite pentru asta. Adică noi trebuie să înțelegem că în următoarea perioadă sînt cîteva pariuri pe care le putem cîștiga și sînt altele pe care le putem pierde. Trebuie să învățăm să jucăm la mare, trebuie să ne susținem punctul de vedere, trebuie să învățăm să nu ne fie teamă să negociem. Sigur nu trebuie să negociem cu pumnii în masă, nu trebuie să negociem cu capete în gură dar trebuie să negociem foarte hotărît orice condiție. Adică, de exemplu dacă banii pe Covid sînt în zona euro cu precădere trebuie să ne batem ca acești bani să nu meargă prioritar pe zona euro, că nu e nici o diferență, să meargă pe tot ce înseamnă Uniunea Europeană, nu doar pe zona euro. De asemenea, statele nordice care spun: „Domne’, noi nu vrem să susținem Sudul Europei sau Estul Europei în această criză” trebuie să înțeleagă că fără piața din Italia, fără Grecia, fără Spania, fără România, fără Bulgaria, fără Portugalia e complicat pentru Germania să reziste, sau pentru Suedia să reziste în următoarea perioadă și trebuie să fie o împăcare între cele două curente. Eu nu zic acum că trebuie acum să fim pe modelul lui Salvini sau pe modelul lui Orban și să dăm cu pumnul în masă și să purtăm războaie cu Europa. În schimb trebuie să negociem cu Europa, e o diferență. Să ne arătăm piața, că totuși sîntem a 7-a țară, acum a 6-a țară. Sîntem 20 de milioane, vedem ce înseamnă… Uite mi-a plăcut de Boris Johnson care a mulțumi medicilor români din Marea Britanie, 10.000 de medici români și asistente. Mi-a plăcut de ministrul Sănătății din Franța care a vorbit despre aportul medicilor români, în toată zona Bretaniei, Provence e plin de medici români. Nu există un dispensar sau un sătuc în care să nu existe un medic român. La Paris, în marele spitale există de la 5 la 50 de medici români, lucrurile astea sînt atuuri ale României pe care trebuie să le joace. Deci cred că diaspora nu trebuie privită doar ca niște oameni care au plecat de scîrbă, de silă sau de sărăcie din România. Ci trebuie adusă cu toate energiile ei spre această țară. Deci eu n-aș vedea… deci criza poate să ne îngroape sau poate să ne ridice. Depinde cum o abordăm și depinde cît de curajoși sîntem. Dacă nu vom avea curaj vom fi îngenuncheați de criză pentru că nu avem forța marilor corporații și nici sprijin.
Vă dau un exemplu: pînă la această oară Germania a anunțat un ajutor, fiți foarte atent, un ajutor de 10 miliarde de euro pentru compania Luftansa. Austrian primește un ajutor de 200 de mii pentru Austria, Air France împreună cu KLM primește din partea statului francez un ajutor de 1,5 miliarde de euro. Noi trebuie să ne salvăm companiile aeronautice fie că sînt de stat, fie că sînt private. N-avem decît două: Tarom și Blue Air. Trebuie să ne ajutăm economia românească, zona Horeca, care va fi cea mai afectată. Trebuie să-i ajutăm pe cei din zona hotelieră, de exemplu, dacă vrem să fim destinație turistică, dacă vrem să asigurăm turismul măcar partea internă care nu mai alege deplasările externe nici dumneavoastră, nici eu, nici alții vara asta nu vom face deplasare în Franța sau în Italia, sau în Grecia, sau în Croația sau în Turcia. Vom rămîne pe litoralul românesc. Dar pentru asta hotelierul român are nevoie de sprijin: amînarea unor rate bancare, sprijin direct pe IMM-uri, sprijin direct pe zonele submontane, montane, pentru omul care are pensiune și care cîștiga bani în zona Bucovinei, a Maramureșului, sau în zona Rucăr-Bran extrem de mulți de Paște. În momentul ăsta a fost gol complet. Adică perioada aia de vîrf de încasări n-au mai avut-o. Oamenii ăia trebuiesc sprijiniți pentru că ei, la rîndul lor, vor încasa și vor plăti impozite, taxe, vor plăti taxe salariale și vor băga bani în România, vor dezvolta. Că ăla care și-a făcut un hotel la Bran, sau la Arieșeni nu alege să plece să investească în Franța sau în Marea Britanie.

După 15 mai, geaca lui Vela, ca să vă vorbesc plastic, geaca lui Vela nu va mai aduce voturi

Ion Cristoiu: N-aveți impresia că din partidul dvs în ne de la dumneavoastră din partid? Nu mă refer la faptul că dumneavoastră ați dispărut în raport cu ce erați înainte. E bine, e rău pentru partid?
Rareș Bogdan: Acum sînt lideri care au cîștigat puncte în această perioadă și care au dat încredere electorală, mă refer, de exemplu la Florin Cîțu care a jucat bine această criză, Marcel Vela care a reușit să fie prezent iar alții care sigur ar fi trebuit să fie mai mult pentru a sprijini. Mă bucur că astăzi a ieșit, în sfîrșit, ministrul Agriculturii pentru că, repet, sînt cu ochii pe această zonă.

Ion Cristoiu: Păi, el trebuia să fie, între noi fie vorba. Această afirmare cum a fost și a lui Nelu Tătaru nu duce la un dezechilibru în interiorul partidului. De exemplu doamna Turcan, ca să nu mă refer la dumneavoastră, ea a dispărut într-un fel. Adică dacă mă uit așa în perioada asta… sigur nici n-avea cum, am dat un exemplu, deși nu sunt un admirator.
Rareș Bogdan: Fiind pe stare de urgență dumneavoastră știți foarte bine că aici sînt anumite ministere, cum e ministerul Transporturilor, ministerul de Interne, ministerul Apărării, ministerul de Externe, ministerul Sănătății și premierul care au fost în prim-plan, să spunem așa. Întrebarea este dacă în următoarea perioadă comunicatorii și asta am cerut eu săptămîna trecută, astăzi la ora 19.00 avem un alt BNP vom discuta pe larg că s-au întîmplat lucruri deja de săptămîna trecută, adică miniștrii să fie dublați de parlamentari pentru că comunicarea este esențială. Tot ceea ce poți să faci este să comunici și să arăți ce s-a întîmplat, ce nu s-a întîmplat și ce vrei să faci. Dacă miniștrii singuri dacă sînt abandonați sau dacă nu știu să comunice, sau le este teamă sau își închipuie că vor rămîne pe vecie acolo se înșeală. Oamenii au nevoie de informații. Sînt lucruri care au funcționat, alte lucruri care au funcționat mai puțin bine. Important este să înțelegem că în următoarea perioadă primul și cel mai important examen pe care îl are de dat fiecare este șansa lui să comunice corect, coerent, și pe măsuri concrete. Pentru că poți foarte simplu să demontezi un atac venit dinspre Opoziție dacă ai argumentația la tine și mai ales dacă ai informații. Și am spus: „Domnule dați-ne informații celor care vrem să vă sprijinim”. Pentru că vă spun ceva un partid care începe la 45% criza poate să ajungă la 37, 38 sau 40 sau poate să ajungă la 32, 33, poate să se ducă periculos de jos. Deocamdată Partidul Național Liberal astăzi a păstrat o bună brumă. Numai mie mi-e teamă ca acest bagaj electoral care-l avem astăzi și care pe de o parte e bine și din cauza faptului că reprezentăm autoritatea, adică între 5-7 procente.
Ion Cristoiu: Around the flag, știu.
Rareș Bogdan: Exact. Noi sîntem purtători.
Ion Cristoiu: Da, dar steagul e mare.

Președintele Klaus Iohannis e în mijlocul terenului. E și antrenor și coordonator de joc și vîrf de atac

Rareș Bogdan: Și de pe 15 februarie nu-l mai ține noi, pardon de pe 15 mai începem să nu-l mai ținem noi. Ei întrebarea este cum reușim să ținem tot noi steagul, cum reușim să dăm noi trendurile, să impunem noi temele de discuții în economie, pe zona socială, cum reușim să venim noi cu temele favorabile corecte pentru cetățeni dar noi să generăm reacțiile Opoziției și nu noi să răspundem la provocările Opoziției. Plus aici sînt niște atuuri pe care noi le putem avea. Sigur că, pe de o parte presa, vreau să vă spun ceva, poate o să uimesc, în această criză am doi, în afară de modul în care președintele și-a intrat în rol, în cămașă și a început să joace.
Ion Cristoiu: La un moment dat.
Rareș Bogdan: La un moment dat, corect, dar a început să joace și joacă și în ultimele două săptămîni el joacă în continuu. Adică e mijlocul terenului cu mingea la picior și pasează peste tot și coordonează jocul. E și antrenor și coordonator de joc și vîrf de atac. Ei, la un moment dat, vă spun că acest… trebuie să fim extrem, extrem de atenți la modul în care reușim să păstrăm mingea la picior. Adică reușim să fim cei care vin cu politicile publice, vin cu soluțiile, pentru că dacă nu se întîmplă acest lucru putem intra într-o zonă în care să fim puși cu spatele la zid și să fim pur și simplu mitraliați din toate direcțiile. Nu e simplu. Nu e deloc simplu, dar eu i-am rugat pe toți să înțeleagă că e o provocare. E o provocare din care putem ieși cîștigători dar pentru asta trebuie să-ți asumi lucruri și trebuie să ai curaj. Nu trebuie să ne fie frică de absolut nimic și trebuie să intrăm în dialog, nu trebuie să-i lăsăm să toace. Vă dau un exemplu pe mass-media: marii cîștigători, vă spuneam că în afară de președinte care a jucat și guvernul care a reușit să gestioneze partea medical-sanitară bine și a venit cu primele măsuri economice, sînt cetățenii României care din punctul meu de vedere… eu credeam că sîntem mai indisciplinați, vă spun cu sinceritate, au fost foarte disciplinați cu precădere în marile orașe, marile aglomerări urbane, au respectat izolare, carantină, sigur cu mici excepții, sînt peste tot, dar mult mai bine decît se aștepta. E o mutare a zonei urbane, care a fost extrem de disciplinată, spre o zonă rurală care n-a mai fost ca înainte. Și doi, presa. Domnule Cristoiu dumneavoastră știți foarte bine situații de genul acesta că presa dorea să facă scandal, putea să ne pulverizeze și să pulverizeze însăși încrederea în statul român, în instituții. Presa a fost de o responsabilitate fantastică. Oricine ce-ar spune, unii din marii cîștigători sau marii jucători care au fost extrem de normali în această criză au fost jurnaliștii. Jurnaliștii care au fost conștienți că un fake-news poate duce la reacții periculoase, că sperietura introdusă în populație poate crea reacții adverse, că panica în spațiul public poate fi periculoasă. Și au fost extrem de… mai ales cei care au stat seară de seară pe televiziuni, cei care au condus mari redacții, cei care au scris zi de zi, puteau să creeze, e simplu, cu o presă ostilă poți să creezi haos generalizat, poți să creezi panică.

Ion Cristoiu: Ultima precizare, că trebuie neapărat să ne uităm, cel puțin și dumneavoastră și eu. Vă duceți în seara asta la ședință.
Rareș Bogdan: Tot de aici, tot de pe scaunul ăsta de aici, tot în on line.
Ion Cristoiu: Aproape sigur că veți atrage atenția asupra unui lucru cu care amîndoi sîntem de acord: după 15 mai mijloacele de capital politic sînt altele.
Rareș Bogdan: Complet diferite.
Ion Cristoiu: Adică nu se va mai înghesui nimeni să vadă ce spune ministrul Sănătății, decît dacă va avea ce să spună. Acum și dacă n-are îl invită.
Rareș Bogdan: Geaca lui Vela, ca să vă vorbesc plastic, geaca lui Vela nu va mai aduce voturi. Geaca lui Vela care reprezintă autoritatea, geaca de Top Gun nu va mai aduce voturi. Masca lui Arafat sau a lui Nelu Tătaru nu va mai fi la fel de interesantă ca în situații de criză, hotărîrea lui Ciucă sau comunicarea permanentă a lui Orban nu va mai fi la fel de atractivă pentru populație. Acolo intră în scenă soluțiile economice, rezolvarea crizei sociale, a crizei financiare și acolo va fi cheia pentru comunicare, pentru că acolo vin marile asociații a jucătorilor din industria turismului, din industria alimentară, din industria HoReCa, de restaurante, baruri care e foarte aplicată, mari retaileri, de mari mall-uri. Revin la noi și o să spună: „Ce soluție ai pentru mine, ce faci cu mine”.

Ion Cristoiu: Iertați-mă încă una domnule Rareș Bogdan și închei. Eu vă spun: va veni și vremea dumneavoastră.
Rareș Bogdan: Da, dar nu a venit încă și trebuie să precizez extrem de bine. Eu în momentul ăsta fac ce trebuie și nu trebuie să mă grăbesc.
Ion Cristoiu: Să vă asculte pe dumneavoastră, în sensul ăsta.
Rareș Bogdan: Eu nu mă grăbesc, am un dialog și sper să fiu ascultat, pentru că e un dialog a unui om pozitiv, a unui om de bun simț, al unui om care înțelege că un partid care a preluat o situație de genul acesta complet nouă, poate ieși extrem de șifonat, dar poate ieși și întărit dintr-o astfel de situație. Depinde cum gestionăm și depinde dacă micile conflicte rămîn undeva jos îngropate și marile teme vor pune stăpînire pe preocuparea din spațiul public, cel puțin a noastră.
Ion Cristoiu: Mulțumesc nu vreau să vă spună după asta răutăcioșii că stăteați de vorbă cu mine și nu vă uitați la președintele României. Vă mulțumesc, o să mai facem niște discuții, sînteți chiar foarte interesant. Vă mulțumesc!
Rareș Bogdan: Cu toată deschiderea. Vă mulțumesc și eu!

SURSA: cristoiublog.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Ea i-a „spart mațele” lui Bendeac!

2 Așa arată sfidarea României...

3 „Din peste 850 de milioane de dolari, în 1990 când a fost lichidată ICE Dunărea s-au găsit 20 de dolari”

4 Priviți ce urgie e în Marea Britanie! Meteorologi: Condițiile sunt "terifiante"

5 Emilia Şercan / Dîncu este această lumină securistică care petrecea după-amiezile la vilele SRI cu Dragnea şi G…