Ipocrizia PSD privind dreptul de veto în UE, demontată de Oana Țoiu
Reacția fermă a șefei diplomației române vine după ce, pe 12 octombrie, Senatul a adoptat o declarație politică menită să apere dreptul țării noastre de a-și proteja interesele naționale în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune a UE. Documentul votat de senatori reclama absența unui mandat politic și parlamentar pentru eventuale modificări ale mecanismului de vot unanim în politica externă europeană.
Oana Țoiu
Tăcerea și complicitatea PSD, taxate de la Palatul Victoria
Aflată vineri într-o conferință de presă la Palatul Victoria, Oana Țoiu a respins categoric zvonurile privind pierderea dreptului de veto, catalogându-le drept informații false. Mai mult, ministrul interimar a scos în evidență inconsecvența clasei politice, în special a reprezentanților PSD, care au condus Guvernul fără să conteste vreodată angajamentele europene asumate de București încă din anul 2023.
Mai exact, România face parte de atunci dintr-un grup de 11 state membre UE care susțin analizarea unor instrumente menite să accelereze luarea deciziilor la nivel comunitar. Poziția țării noastre a rămas neschimbată în tot acest interval, inclusiv sub conducerea social-democrată, care acum pare să fi uitat propria agendă guvernamentală.
„Din 2023 până în 2026 am avut şi premier PSD, în mandatul căruia această decizie nu doar că nu s-a schimbat, dar nici nu există vreo propunere de la Guvern, din acea vreme, vreo propunere a Comisiei de politică externă sau a vreunui parlamentar care să vizeze ieşirea României din acest grup de state, cu excepţia votului (n.r. din Senat) în săptămânile trecute, bazat pe informaţia falsă că România ar renunţa la dreptul de veto. (...)” - Oana Ţoiu
Ce prevede, de fapt, documentul celor 11 state
Pentru a lămuri definitiv speculațiile, oficialul guvernamental a explicat că scrisoarea asumată de cele 11 state membre – document publicat transparent pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe – nu vizează sub nicio formă modificarea tratatelor europene sau eliminarea vetoului.
„Scrisoarea nu doar că nu conţine nicio renunţare la dreptul de veto, dar spune foarte clar două lucruri. În primul rând că tratatele sunt respectate. Scrisoarea nu propune în nicio secundă, în niciun cuvânt, în niciun rând o modificare a acestora. Spune foarte clar: (...) orice stat membru îşi păstrează puterea completă de a se opune oricărei decizii, invocând interesul naţional propriu” - Oana Ţoiu
Singura noutate adusă în discuție de acest grup de state se referă la transparența decizională: țara care blochează o hotărâre prin veto ar urma să își motiveze acțiunea. Ministrul consideră că o astfel de explicație oferită partenerilor este doar „un gest de bună colaborare” în interiorul Uniunii.
„Singurul lucru care pare că i-a deranjat pe senatori este propunerea ca, odată ce o ţară îşi foloseşte dreptul de veto, să clarifice pentru partenerii din interiorul Uniunii Europene care e interesul naţional care justifică această decizie”, a punctat șefa diplomației.
Procedura imposibil de ocolit și asul nefolosit în cazul Schengen
Oana Țoiu a explicat că, din punct de vedere legal și instituțional, un ministru de Externe nu are oricum prerogativa de a ceda un asemenea instrument. Orice modificare a regulilor de vot în materie de securitate și politică externă europeană presupune o procedură extrem de complexă: acordul unanim al liderilor tuturor statelor membre, urmat de aprobarea Parlamentului European și ratificarea în fiecare parlament național.
„Niciun ministru de Externe nu poate renunţa la dreptul de veto al României. Liderii trebuie să fie în unanimitate de acord, să propună Parlamentului European şi parlamentelor naţionale, în cazul în care s-ar ajunge la acest scenariu”, a precizat ministrul interimar, potrivit Agerpres .
Chiar și într-un scenariu ipotetic în care s-ar propune o astfel de schimbare la Bruxelles, decizia finală ar aparține tot legislativului de la București. „Parlamentul României, în orice scenariu posibil viitor, ar avea şase luni să dezbată asta şi poate opri orice asemenea decizie prin vetoul Parlamentului”, a adăugat Țoiu.
Dând asigurări că „dreptul de veto al României rămâne neciobit” și că niciun mecanism analizat în prezent nu știrbește capacitatea țării de a-și proteja interesele în UE, Oana Țoiu a făcut și o observație legată de pasivitatea diplomatică de până acum. Aceasta a amintit că „România nu l-a folosit niciodată”, apreciind totodată că invocarea posibilității de a utiliza vetoul în cadrul negocierilor ar fi putut schimba parcursul aderării țării noastre la spațiul Schengen.
Explorează subiectele:
