Căderea Republicii Islamice ar putea remodela radical geopolitica globală și piețele energetice, notează Bloomberg.

Demonstrațiile din Iran, declanșate de o criză valutară și de un colaps economic, au escaladat în proteste de masă care cer schimbarea regimului. Sute de mii de oameni au ieșit pe străzile din Teheran și din zeci de alte orașe, în ciuda unui răspuns brutal din partea autorităților: peste 500 de protestatari au fost deja uciși, iar aproximativ 10.000 au fost arestați.

Regimul ayatollahului Ali Khamenei încearcă să înăbușe revolta prin blocarea internetului și a comunicațiilor telefonice, dar protestele continuă să se extindă. Președintele american Donald Trump a luat partea demonstranților și amenință cu atacuri militare dacă Iranul continuă să ucidă civili, relatează Bloomberg.

„Diavolul necunoscut” al schimbării

Dacă Republica Islamică va cădea, aceasta ar reprezenta cea mai mare schimbare de la 1979 încoace. Ar însemna:

• pierderea celui de-al treilea aliat consecutiv pentru Rusia, după răsturnarea lui Maduro în Venezuela și a lui Assad în Siria;

• o schimbare radicală a echilibrului de putere în Orientul Mijlociu;

• incertitudine pentru Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care se tem de un haos asemănător Primăverii Arabe și preferă un „diavol cunoscut”.

Piețele financiare au reacționat rapid: țițeiul Brent a crescut ca preț, pe fondul riscurilor din provincia producătoare de petrol Khuzestan. În același timp, fiul fostului șah, Reza Pahlavi, a cerut lucrătorilor din industria petrolieră să intre în grevă, așa cum s-a întâmplat în 1978.

Amenințarea din partea SUA și scenarii posibile

Trump, inspirat de succesele sale din Venezuela și de bombardarea instalațiilor nucleare iraniene, ar putea profita de ocazie pentru a produce o schimbare de regim, în ciuda riscurilor unui vid de putere, așa cum s-a întâmplat după atacul lui Saddam Hussein în Irak. Președintele Masoud Pezeshkian încearcă să calmeze populația propunând dialog, dar protestatarii nu sunt convinși. Între timp, forțele de securitate amenință cu execuții în masă ale revoluționarilor.

Iranul se confruntă de ani de zile cu dificultăți economice severe, agravate de sancțiunile internaționale legate de programul său nuclear. Deși aceste măsuri sunt prezentate drept un instrument de presiune asupra conducerii politice, cercetătorii afirmă că ele au afectat în mod disproporționat clasa de mijloc, considerată motorul reformelor.

În același timp, poziția regională a Iranului a fost slăbită de o serie de evoluții recente. Atacurile israeliene au afectat grupări aliate Teheranului, precum Hamas și Hezbollah, iar loviturile americane au vizat infrastructura nucleară iraniană. În plus, căderea regimului lui Bashar al-Assad în Siria, la sfârșitul anului 2024, a privat Iranul de un aliat-cheie.

Analiștii de la Bloomberg Economics consideră că este puțin probabil ca Republica Islamică să supraviețuiască în forma sa actuală până la sfârșitul anului 2026. Sunt luate în calcul următoarele scenarii:

• o lovitură de stat militară a IRGC (Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice). Aceasta ar putea aduce mai multe libertăți sociale (organizația fiind condusă de generali, nu de clerici), dar mai puține drepturi politice;

• dezintegrarea țării, cu riscul apariției facționalismului, în condițiile în care minoritățile etnice și provinciile ar putea cere autonomie;

• haos după modelul „Primăverii Arabe”.

Proteste de amploare

Demonstrațiile care au început în Iran luna trecută durează deja de trei săptămâni și s-au extins în toate provinciile țării. Amploarea noilor tulburări pare a fi cea mai mare de la protestele din 2009. Unii analiști consideră că acestea sunt cele mai mari manifestații de la răsturnarea șahului, în 1979. Numărul persoanelor ucise în timpul protestelor, potrivit diferitelor surse, variază între 116 și aproape 500.

„Regimul este fragil, dar aparatul său coercitiv rămâne funcțional. Fără fisuri majore în rândul elitelor sau al forțelor de securitate, schimbarea este dificilă”, spune H.A. Hellyer, analist la Royal United Services Institute.

Răspunsul autorităților

Conducerea iraniană a încercat să își consolideze sprijinul intern. Președintele Masoud Pezeshkian a făcut apel la calm și a calificat o parte dintre protestatari drept „huligani” sau „teroriști” susținuți din exterior, afirmând că statul are datoria de a menține ordinea publică.

În paralel, autoritățile au organizat manifestații de susținere a regimului, difuzate de televiziunea de stat, și au promis măsuri economice limitate, inclusiv ajutoare financiare directe pentru populație.

Cu toate acestea, nemulțumirea rămâne ridicată, iar protestele continuă în multe regiuni ale țării. Observatorii afirmă că Iranul se află într-un moment critic, confruntându-se cu o criză în care converg simultan mai multe linii de falie: economia, clima, războiul, sancțiunile și diviziunile interne de putere. Încă nu este clar dacă regimul va reuși să reziste din nou prin represiune sau dacă marja sa de siguranță este aproape de epuizare.