Potrivit unei analize recente publicate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Kremlinul nu dă niciun semn că ar fi dispus să încheie un acord de pace sau să oprească ostilitățile din Ucraina. Din contră, în spațiul public rus se înmulțesc mesajele care susțin ideea unui conflict de lungă durată, până la atingerea tuturor obiectivelor declarate de regimul Putin.

Vladimir Putin nu dorește oprirea războiului din Ucraina/FOTO:Reuters

"Kremlinul nu a pregătit în niciun fel opinia publică pentru posibilitatea unui acord de pace", se arată în raportul ISW. În Rusia, armata și societatea civilă sunt tot mai des mobilizate în jurul narativului că războiul trebuie continuat până când Ucraina va ceda cerințelor impuse de Moscova.

Această retorică, alimentată de oficiali și presă controlată, este o componentă a strategiei prin care regimul Putin își legitimează agresiunea drept un act de apărare a statului rus, prezentând obiectivele militare ca fiind "esențiale pentru supraviețuirea națională".

Demonstrativ, dar lipsit de conținut real, regimul de la Kremlin își etalează forța militară în preajma convorbirii telefonice programate pe 19 mai între Vladimir Putin și fostul președinte american Donald Trump.

Pe 18 mai, un jurnalist afiliat Kremlinului a publicat secvențe dintr-un interviu recent cu Putin, în care liderul de la Moscova susține că armata rusă are suficientă forță pentru a duce războiul „până la un deznodământ logic, favorabil Rusiei”. În același material, Putin a reiterat vechile justificări propagandistice: „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și „protejarea populației rusofone din Ucraina”.

Imaginile fac parte dintr-un documentar aniversar intitulat „Rusia. Kremlinul. Putin. 25 de ani”, lansat oficial la începutul lunii mai, dar care a fost redistribuit intens abia acum, semn că autoritățile ruse încearcă să transmită un mesaj de forță atât către publicul intern, cât și către Occident.

O economie fragilă, pierderi umane uriașe și un optimism forțat

ISW atrage atenția că în ciuda declarațiilor de încredere ale Kremlinului, realitatea de pe teren este departe de a susține această retorică. Forțele armate ruse suferă pierderi considerabile, considerate nesustenabile pe termen mediu și lung, în timp ce economia rusă se confruntă cu presiuni masive: cheltuieli militare excesive, inflație în creștere, deficit de forță de muncă și o erodare accelerată a rezervelor suverane.

„Continuarea conflictului în acest ritm ar putea forța Kremlinul să ia decizii dificile începând cu 2026 sau 2027”, avertizează experții americani.

În pofida realității de pe front, Putin pariază pe capturarea totală a celor patru regiuni ucrainene revendicate de Moscova până la sfârșitul acestui an. Potrivit agenției Bloomberg, liderul rus este convins că deține inițiativa militară și că nu trebuie să grăbească încheierea unui acord de pace. Această percepție îl face mai puțin dispus să ofere concesii în discuțiile cu Donald Trump.

Europa privește cu îngrijorare un eventual „acord forțat”

Temerile oficialilor europeni sunt tot mai vizibile: potrivit Bloomberg, există preocupări reale că Trump, în eventualitatea revenirii sale la putere, ar putea încerca să impună Ucrainei un acord defavorabil, doar pentru a marca o „rezolvare rapidă” a conflictului. În timp ce Washingtonul încearcă să obțină o încetare a focului, Kremlinul nu dă niciun semn de disponibilitate pentru negocieri autentice.

„Senzația generală este că eforturile diplomatice americane ating un punct critic. Dacă ele eșuează, Trump ar putea decide să treacă pur și simplu la următorul dosar fierbinte de pe agendă, abandonând Ucraina pe termen lung”, notează sursa citată.

Interlocutori apropiați de Kremlin confirma că, în pofida declarațiilor diplomatice, Vladimir Putin este pregătit pentru un război de uzură, cu mize strategice clare. Mai mult, pare convins că Rusia poate face față unor noi valuri de sancțiuni economice impuse de SUA.

Diferența de percepție între Moscova și Occident este tot mai mare. Evaluările occidentale, precum și cele ale unor surse din interiorul armatei ruse, sugerează că Rusia nu mai are capacitatea logistică și tehnică necesară pentru a obține „victoria totală” dorită de Putin.

Unul dintre factorii care limitează ofensiva rusă este, potrivit unui oficial din Ministerul rus al Apărării, impactul devastator al dronelor ucrainene, care transformă fiecare ofensivă majoră într-o operațiune costisitoare, riscantă și adesea ineficientă.