Ministrul italian de interne, Matteo Salvini, a anunţat duminică seară că intenţionează să ceară rapid Franţei alţi foşti militanţi de extremă stânga condamnaţi pentru crimă, după arestarea în Bolivia a lui Cesare Battisti, multă vreme protejat de Paris, relatează AFP.

"Mă angajez să fie debutul unui proces, pentru că mai sunt atâţia alţii care se plimbă prin Europa şi prin lume. Indivizi condamnaţi de trei sau patru ori la pedeapsa cu închisoarea pe viaţă şi care au deschis un restaurant, care scriu cărţi...", a declarat la televiziunea naţională Matteo Salvini, de asemenea, lider al extremei drepte în Italia.

"Sunt câţiva în Franţa. Adeseori Franţa cere Italiei şi guvernului italian să respecte regulile şi drepturile omului", a adăugat ministrul italian, un critic constant al preşedintelui Emmanuel Macron.

"Îi voi cere chiar de luni premierului (Giuseppe) Conte să îi scrie preşedintelui Macron pentru ca Franţa să ne restituie, după mulţi ani, infractori care au luat vieţi", a adăugat el, fără să citeze vreun nume.

În anii 1980, preşedintele socialist francez François Mitterrand s-a angajat să nu extrădeze niciun militant de extremă stânga care renunţa la lupta armată. Circa o sută de militanţi italieni care au participat activ la crimele din "anii de plumb" ai deceniului precedent au putut astfel să îşi refacă viaţa în Franţa.

Cesare Battisti a beneficiat de această jurisprudenţă între 1990 şi 2004, până ce succesorul lui François Mitterrand, Jacques Chirac, i-a pus capăt. Ulterior, el a fugit în Brazilia.

Duminică, alte situaţii au apărut la lumina zilei. Federico Fornaro, şeful grupului parlamentar Liberi e Uguali (mic partid de stânga), s-a referit la cazul lui Alessio Casimirri, fost membru al echipei de comando din Brigăzile Roşii care l-a răpit şi asasinat pe premierul Aldo Moro în 1978.AGERPRES