Judecați voi/Procuror cercetat anterior într-un dosar al lui Ghiță, propus șef al Serviciului formare profesională, programe și documentare din DNA...
Secția de procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va lua în discuție pe 29 iulie propunerea de delegare în funcția de procuror șef al Serviciului formare profesională, programe și documentare din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a lui Aurelian Constantin Mihăilă, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, scrie g4media.ro .
Mihăilă a fost cercetat de DNA și trimis în judecată în iunie 2016 într-un dosar care îl avea în centru pe Sebastian Ghiță, pe atunci deputat, ulterior fugit în Serbia. Ghiță era acuzat de mai multe infracțiuni: două infracțiuni de dare de mită, cumpărare de influență, spălare a banilor, șantaj.
În acel dosar, procurorul Aurelian Mihăilă era acuzat de DNA de două infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, precum și de cercetare abuzivă.
Mai precis, DNA susținea că Mihăilă i-ar fi permis unui ofițer de poliţie accesul la informaţii secrete pentru ca acesta să promoveze în funcţii de conducere în Poliție.
În martie 2016, Aurelian Mihăilă a fost arestat preventiv, apoi plasat sub control judiciar de către DNA în dosarul lui Ghiță.
În iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a achitat în primă instanță atât pe procurorul Aurelian Mihăilă, cât și pe Sebastian Ghiță. Procurorii DNA au făcut apel, dar Secţia Specială (celebra SIIJ controlată de Gheorghe Stan și Adina Florea) au retras apelul DNA. Consecința deciziei SIIJ a fost că sentinţa de achitare de la fond a rămas definitivă.
În esență, Ghiță a fost achitat de prima instanță după ce instanța de fond a înlăturat o serie de probe, motivând că au fost administrate neloial, după cum a scris G4Media la acel moment.
Procurorii își bazau acuzațiile în principal pe mărturiile fostului deputat PSD, Vlad Cosma, și ale lui Răzvan Alexe. Aceștia au dat declarații împotriva lui Ghiță, atât în calitate de martori, cât și în calitate de martori cu identitate protejată (altă identitate).
Cu alte cuvinte, ce nu le-au putut spune procurorilor ca martori cu identitate reală, de frica lui Ghiță, le-au declarat ca martori cu identitate protejată.
