Începând cu 31 martie 2023, frații Andrew și Tristan Tate se află în arest la domiciliu. „Adevărul” a intrat în exclusivitate în posesia motivării instanței legat de această măsură indulgentă. Arestul expiră la finele lui mai.

Andrew și Tristan Tate FOTO Inquam Photos/Alexandru Busca

Timp de peste trei luni, între 30 decembrie 2022 și 31 martie 2023, Andrew și Tristan Tate, împreună cu două complice, au fost în arest preventiv la Poliția Capitalei.

Decizia Curții de Apel București a înlocuit măsura arestului preventiv pentru frații Tate și pentru cele două complice cu arestul la domiciliu. Iar surse judiciare au confirmat pentru „Adevărul” că măsura arestului la domiciliu expiră la finalul lunii mai.

Conform deciziei, „pe durata măsurii arestului la domiciliu inculpații Tate III Emory Andrew, Tate Tristan, Naghel Georgiana Manuela și Radu Alexandra Luana au obligația de a nu părăsi imobilele în care locuiesc, fără permisiunea organului judiciar în fața căruia se află cauza”.

„Adevărul” a obținut în exclusivitate motivarea judecătorilor Curții de Apel București prin care arestul preventiv a fost înlocuit cu arest la domiciliu

În justificarea propunerii de prelungire a arestării preventive formulate, procurorul DIICOT a susţinut că privarea de libertate a celor patru inculpați ar fi necesară din mai multe motive pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În fața judecătorilor, procurorul a cerut prelungirea arestului preventiv, spunând că „periculozitatea socială deosebit de ridicată a faptelor pentru care inculpații sunt cercetați decurge din: capacitatea exersată a acestora de a identifica potențiale victime ale traficului de persoane și de a profita de vulnerabilitatea victimelor, raportat vârsta fragedă, lipsa de suportului, afecțiunii și atenției din partea membrilor familie și a societății, existența unor acte de violență anterioare ce au provocat traume neidentificate și netratate, inclusiv abuz sexual; propagarea de către inculpați a unor justificări în ceea ce privește violența împotriva femeilor, la nivel internațional, prin organizația „War Room”, concepte deja puse în practică de inculpați și evidențiate în modalitățile de comitere a faptelor”.

Tot la Curtea de Apel București, procurorul prezent a considerat că menținerea arestului preventiv este necesară pentru „realizarea activităților de cercetare penală constând în efectuarea perchezițiilor informatice, audierea altor martori, precum și pentru prevenirea comiterii pe viitor a faptelor de același gen și pentru securitatea persoanelor vătămate, care deși au fost scoase de sub influența inculpaților, pot reveni sub influența acestora și pot fi influențate pe parcursul procesului penal”.

„Riscul de presiune asupra martorilor este redus”

Numai că, fără a minimaliza gravitatea faptelor presupus a fi comise de către inculpați și fără a ignora modalitatea în care au acţionat aceștia, completul de drepturi şi libertăţi al Curții de Apel București a considerat că luarea unei măsuri preventive mai blânde este oportună la acest moment procesual, „în contextul unor elemente care caracterizează în mod favorabil persoana inculpaților (faptul că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, sunt integrați social, familial, au un grad ridicat de instruire). De asemenea, se reține faptul că inculpații suferă de anumite afecțiuni medicale, așa cum rezultă din înscrisurile depuse de apărare”.

Deși au admis că în mod incontestabil faptele de care inculpații sunt acuzați sunt grave, modul și circumstanțele concrete în care acestea s-ar fi săvârșit, judecătorii de la Curtea de Apel București au acordat circumstanțe atenuante, având în vedere atitudinea inculpaților anterioară și ulterioară faptelor de care sunt acuzați, perioada de când aceștia sunt privați de libertate, precum și actele de urmărire penală ce urmează să se mai efectueze în cauză.

„Sunt circumstanțe concrete menite să determine aprecierea că, la acest moment, măsura preventivă a arestului la domiciliu este suficientă pentru a asigura atât participarea inculpaților la actele de urmărire penală cât și fiabilitate a procedurii, ținând seama de obligațiile ce vor fi instituite în sarcina acestora, inclusiv cea de a nu comunica între ei, de a nu comunica cu persoanele vătămate și martorii și de a nu lua legătura cu aceștia. Totodată, riscul de presiune asupra martorilor sau de alterare a probelor este redus, prin prisma obligațiilor care urmează a fi impuse inculpaților și a sancțiunilor nerespectării lor, astfel că măsura arestului la domiciliu este în măsură a asigura buna desfășurare a procesului penal”, a apreciat instanța.

Totodată, judecătorii au avut în vedere în luarea deciziei şi de durata măsurii arestării preventive de aproximativ trei luni, ce s-a justificat prin necesitatea desfăşurării în bune condiţii a cercetării penale în faza iniţială.

„Aceasta nu mai poate justifica menţinerea celei mai exigente dintre măsurile preventive atât timp cât poate fi la fel de eficientă, în acest stadiu procesual al cauzei, măsura arestului la domiciliu. Aceasta, în condițiile în care durata măsurii arestului preventiv a constituit un avertisment suficient pentru aceaștia, de natură să îi determine să conştientizeze situaţia juridică în care se află şi, mai ales, posibilele implicaţii ale situaţiei sale juridice asupra viitorului lor și a familiilor acestora”, au arătat magistrații.

Fraţii Andrew şi Tristan Tate, ambii având cetăţenie britanică, au fost arestaţi pe 30 decembrie 2022, alături de două complice, Alexandra-Luana Radu şi Georgiana Manuela Naghel, mandatele lor fiind ulterior prelungite de mai multe ori de către judecători.

Andrew şi Tristan Tate, precum și cele două tinere, sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul racolării, cazării şi exploatării, prin obligarea unor femei la crearea unor materiale cu conţinut pornografic, destinate difuzării contracost pe site-uri de profil. Din aceste activităţi, cei patru ar fi obţinut importante sume de bani conform procurorilor DIICOT.

Anchetatorii susţin că fraţii Tate racolau tinere sub pretextul începerii unei relaţii de iubire, după care le duceau într-o casă din judeţul Ilfov, unde erau obligate să producă clipuri video, ce erau mai apoi postate pe site-uri pentru adulţi.