Statele Unite investighează activ dacă antiviralul Paxlovid poate reduce semnele de Long COVID, pe lângă programul de recuperare în valoare de un miliard de dolari, inițait în 2021, spune cercetătorul Octavian Jurma.

”La noi Long COVID nu există, după cum nu există nici Paxlovid. La noi totul este bine”, mai spune specialistul într-o postare pe pagina sa de Facebook .

Sindromul Long COVID este definit de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind o continuare a semnelor sau apariția de noi semnle la trei luni după infecția cu noul coronavirus; durează cel puțin două luni și nu pot fi explicate prin niciun alt diagnostic.

”Long COVID face parte dintr-un tablou mai amplu al evoluției bolii COVID-19 după faza acută care se numește PASC (post-acute sequelae of COVID-19) sau Sechele Post-Acute ale COVID-19”, explică Jurma.

Până acum, peste 200 de simptome sunt incluse în sindromul PASC/Long COVID, ceea ce oferă o imagine asupra complexității problemei.

Subiect tabu

În România, mai spune Jurma, Long COVID este încă un subiect tabu, așa încât medicii din România pot încadra boala doar la Sindrom Postural Ortostatic Tahicardic care apare în aproape 50% dintre cazurile de Long COVID.

”Dacă nu este oprit la poarta de intrare (plamân, tub digestiv), virusul va invada diferitele sisteme fie prin proximitate în cazul sistemului nervos (prin neuronii olfactivi care asigură mirosul) și cardio-vascular (cauzele cardiovasculare sunt a doua cauză de deces după cele respiratorii în COVID-19), fie pe cale sanguină către organele care exprimă receptori ACE-2 (adică aproape toate organele noastre, inclusiv cele reproductive). Există deja definite mai multe tipuri de Long COVID în funcție de organul afectat predominant (respirator, cardiovascular, neuronal). Din păcate, aceste tipuri nu sunt exclusive și pot coexista la aceeași persoană, ceea ce complică și mai mult definiția de caz” afirmă cercetătorul.

Un milion, doar în România

Pentru că numărul cazurilor de Long COVID este mare, sindromul a fost numit și eveniment de debilitate în masă. ”După estimările mele pe baza mai multor scenarii, în România avem cel puțin 1 milion de persoane care suferă de Long COVID. Majoritatea acestora nu știu că sunt bolnavi și cei din jur îi consideră „închipuiți” când vorbesc de suferința lor”.

Cel mai important simptom este oboseala cronică, debilitantă, care face ca până și sarcinile elementare să devină un efort epuizant. ”Tulburările de inimă, neurologice și metabolice sunt la rândul lor frecvente. E important să înțelegi că dacă ești permanent obosit și vezi că ți s-a înrăutățit starea generală, dacă mergi la medic pentru că nu te simți bine dar medicii nu îți găsesc nimic specific, e posibil să ai Long COVID”, atrage atenția expertul.

Long COVID nu e o boală trivială, adaugă Jurma: ”Mulți dintre cei care suferă de Long COVID își pierd locul de muncă sau nu pot reveni la muncă. Reuters raportează că Long COVID a scos aproximativ 4.5 milioane persoane din câmpul muncii în SUA, adică 2.4% din forța de muncă. Pentru România asta ar însemna în jur de 200.000 de persoane indisponibilizate de Long COVID. Acest deficit de forță de muncă nu se vede în rapoartele care nu există pe această temă în România, dar în parte se regăsește și în disperarea guvernanților de a suplimenta veniturile la buget.”

Un studiu american arată că Long COVID reduce în medie cu 20% starea de sănătate generală a pacientului - un impact similar cu surzenia totală sau un traumatism cranian. Alte studii arată că oboseala și debilitarea din Long COVID pot fi mai severe decât cea din stadii avansate de cancer.

”Aceste date vin să ne spună că, deși riscul de deces este mult scăzut, boala COVID-19 este încă departe de a fi o „banală răceală”, subliniază Jurma.

Ministerul Sănătății ar trebui să ofere ajutor

Din păcate, mai spune cercetătorul, indiferența guvernului față de această gravă problemă de sănătate publică ne lasă fără unelte elementare de diagnostic și acești oameni vor continua să creadă că suferința lor este imaginară, iar medicii vor continua să bâjbâie printre atâtea simptome aparent contradictorii.

”Chiar dacă nu există încă un tratament pentru Long COVID (motiv în plus să evităm infectarea și să continuăm programul de vaccinare), simptomele pot fi ameliorate prin terapie recuperatorie și, foarte important, pacienții pot fi sfătuiți să nu facă lucruri care să le agraveze situația (ex: efort intens în următoarele 6 luni după COVID-19).

Ar fi bine să avem Paxlovid, care administrat în primele 5 zile după debutul simptomelor reduce cu până la 50% riscul de Long COVID, dar România continuă să rămână după mai bine de un an singura țară din UE care refuză accesul pacienților la Paxlovid”, mai spune acesta.

Cu atât mai mult cu cât Long COVID afectează și copiii.

Mai toate țările civilizate au programe de monitorizare, cercetare și asistență medicală pentru Long COVID, care nu este doar o gravă problemă medicală, ci și una economică.

Implicarea Ministerului Sănătății este importantă și pentru a compensa costurile asociate cu tratamentul și recuperarea sau, în multe cazuri, cu recunoașterea unui grad de handicap temporar sau permanent, cum se întâmplă deja în alte țări.