Kovesi, CITEȘTE ASTA! Poate cel mai DUR articol scris VREODATĂ despre DNA!

Directia Nationala Anticoruptie a supravietuit unor atacuri furibunde din partea noii majoritati PSD-ALDE, determinata sa-i taie din puteri, si unor campanii mediatice dezlantuite impotriva Laurei Codruta Kovesi. Spre exasperarea multora, DNA a marcat joi un nou bilant pozitiv. Este cel mai valoros bun institutional castigat de Romania in urma cu mai bine de zece ani. Activitatea procurorilor anti-coruptie beneficiaza de evaluari la superlativ in rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene. Pentru a apara acest bun institutional a venit momentul unei dezbateri publice argumentate despre ce trebuie corectat din mers, scrie Dan Tăpălagă pe HotNews.ro. În, poate, cel mai dur și obiectiv articol scris vreodată despre DNA!

   “Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) au inregistrat un bilant impresionant in ceea ce priveste rezolvarea cazurilor de coruptie la nivel mediu si inalt. Mentinerea eforturilor institutiilor judiciare care combat coruptia la nivel inalt ramane cel mai important semnal de consolidare a luptei anticourptie. DNA a constituit un exemplu destul de bun din ceea ce priveste raportarea, ceea ce arata un nivel inalt de deschidere si vointa de analiza” (pagina 13 din raportul MCV dat publicitatii in februarie 2017)

Protestele au venit ca o gura de oxigen pentru Laura Codruta Kovesi, dar DNA risca sa rateze sansa de a indrepta erorile si derapajele din trecut daca nu va schimba ceva in modul de functionare. Institutie esentiala intr-o Romanie condusa de administratii corupte, DNA a inceput sa contabilizeze cateva esecuri exploatate din plin de adversarii traditionali din politica si presa. Procurorii anticoruptie functioneaza de zece ani incoace in conditii de ostilitate crescanda, motiv pentru care singura lor sansa de supravietuire este iesirea urgenta din autosuficienta si abandonarea ideii ca pot dispune discretionar de puterea lor. Care sunt problemele si provocarile acumulate?

In primul rand, instantele au inceput sa pronunte achitari in dosare cu nume mari. Adrian Videanu a fost achitat in prima instanta in noiembrie anul trecut pe motiv ca fapta nu exista (devastator pentru orice procuror), iar liberalul Ludovic Orban a primit o achitare in prima instanta. Sirul achitarilor de rasunet fusese deschis de un alt liberal, Radu Rusanu, gasit nevinovat in martie 2016 si tot pe motiv ca fapta nu exista. Termerea multor specialisti este ca vor veni si alte decizii de achitare. Sefa DNA a spus la bilant ca procentul se pastreaza sub media europeana, de 10% din cazuri. Asa o fi, statistic, numai ca achitarile vin in dosare mari, care au generat asteptari publice majore si au debutat furtunos cu arestari spectaculoase. Aici e problema. Sorina Matei pune la indoiala pe Facebook corectitudinea calculelor DNA si sustine ca numarul achitarilor a crescut de fapt de la 8,98% în 2015 la 13,2% în 2016

In al doilea rand, un scurt inventar al cazurilor de dosare restituite de instante la DNA in primele doua luni nu arata la fel de roz ca bilantul de succes prezentat joi de Laura Codruta Kovesi, cifre statistice altminteri impresionante. In lunile ianuarie si februarie, cel putin patru dosare mari s-au intors la procurori de pe masa judecatorilor: Olguta Vasilescu, Gelu Diaconu (fostul sef al fiscului), Ioan Oltean (ANRP) si Sorin Oprescu. Fiind vorba de nume mari, esecul are un ecou puternic in societate.

Restituirea dosarelor echivaleaza in majoritatea cazurilor cu o bila neagra pentru procurori. Noile Coduri nu le mai prea ofera judecatorilor motive sa se agate de fleacuri. In cazurile mentionate, dosarele s-au intors pentru refacerea rechizitoriului din cauza unor vicii grave de procedura sau din cauza ca faptele descrise nu prea potrivesc cu incadrarea.

Nu mi-e foarte clar daca avem de-a face doar cu procurori superficiali sau si cu judecatori timorati de politicieni. S-ar putea ca excluderea din magistratura a Cameliei Bogdan, judecatorul care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, sa fi inhibat unele instante, care prefera sa se spele pe maini in loc sa judece cazurile dificile. Foarte posibil sa asistam pe viitor la o continua schimbare de atitudine din partea instantelor. Dar nu putem explica rateurile unor procuror doar prin frica unor judectori. S-ar putea ca unele instante sa capate abia acum curajul de a spune ca unele dosare DNA sunt cam subtiri.

Dar daca ne uitam la instante, constatam ca restituirile nu vin dintr-un singur loc: Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte au intors dosare la DNA in ultimele doua luni, semn ca avem mai degraba o problema la procurori. Daca se confruntau cu deficiente minore, ele puteau fi remediate in cinci zile conform noilor coduri. Cum nu s-a intamplat asta, rezulta ca anchetele erau foarte slabe si au trebuit refacute.

Un semnal de alarma a tras insusi procurorul general, Augustin Lazar, in urma cu cateva zile, mesaj reluat in parte si la bilantul DNA. Pe data de 16 februarie, procurorul general a condensat problemele semnalate mai sus in cateva observatii, prea putin comentate:

  „Trebuie sa continuam sa acordam importanta calitatii actelor de urmarire penală. Am observat ca acest aspect – fiindca au fost achitari, restituiri de dosare la procurori – a ajuns să fie folosit ca armă în dezbaterile publice. Am discutat cu colegii nostri sa actionam ca activitatea de urmarire penala sa fie mai buna si sa scadem numarul achitarilor (…) E important sa folosim cateva cuvinte cheie pentru strategia noastra si a Ministerului Public, calitatea actului de urmarire penala, atentia la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor. Atentie la activitatea pe care noi trebuie sa o desfasuram in cooperare interinstitutionala, aceasta a fost si ramane cheia succesului”. (Agerpres, 16 februarie)

Procurorul general a facut aceste declaratii la sedinta de bilant a DIICOT, unde a mai remarcat o problema subliniata si la bilantul DNA: cauzele pe stoc, unele mai vechi de cinci ani de la sesizare. Problema e valabila pentru toate parchetele, dar nici DNA nu si-a golit sertarele si fisetele de conserve expirate. Sunt persoane publice ramase agatate in anchete incepute in urma cu ani in urma, fata de care procurorii n-au dispus inca nici o solutie de trimitere sau netrimitere in judecata. Cei “agatati” in dosare au motive indreptatite sa se revolte, deoarece asupra lor planeaza o suspiciune grava care, in cazul persoanelor publice, le afecteaza cariera.

De inteles pe de-o parte volumul mare de munca, 160 de procurori lucreaza mii de dosare, cu o incarcatura de peste 100 de dosare pe cap de procuror. Este o presiune uriasa, pe langa cea mediatica de care trebuie tinut cont de fiecare data cand pretindem perfectiune de la anchetatori.

Dar pe de alta parte, cauzele cu nume publice importante ar trebui solutionate cu celeritate tocmai datorita impactului public. Nu poti da oameni jos din functii importante pe motiv de urmarire penala, iar dupa doi – trei ani sa n-avem inca ancheta finalizata. De pilda, fostul procuror general, Tiberiu Nitu, n-a fost nici pana azi trimis in judecata, desi ancheta inceputa in urma cu mai bine de un an l-a determinat sa demisioneze.

Pe de alta parte, cand sunt vizati oameni alesi in functii (primari, consilieri locali si judeteni, parlamentari), tergiversarea cercetarilor distorsioneaza procesul electoral, pe langa pagubele de imagine iremediabile produse politicienilor in cauza. Aceste intarzieri mari nu fac decat sa alimenteze suspiciunile ca actiunile procurorilor urmaresc cu totul altceva decat aflarea adevarului si ca reprezinta simpla executare a unor comenzi.

Usurinta cu care procurorii DNA pun uneori sub acuzare s-a vazut din nou in aceste zile. Cercetat intr-un nou dosare de abuz in serviciu, fostului sef ANI, Horia Georgescu, i se reproseaza ca, in calitate de membru in Comisia de retrocedare la ANRP, a aprobat rapoarte supraevaluate de restituire. Nimic mai mult.

A nu se intelege de aici ca la Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor n-a avut loc un jaf de proportii, ca n-a existat o mafie a despagubirilor si ca toti ceilalti anchetati in dosar ar fi nevinovati. S-au furat sume uriase, zeci de milioane de euro. Doar ca fiecare trebuie sa raspunda individual pentru ce a facut pe baza de probe solide.

Dupa logica unor procurori, jumatate din magistratii Romaniei pot ajunge oricand investigati penal pe motiv au luat decizii gresite in baza unor rapoarte de expertiza umflate. Or, daca nu avem o complicitate dovedita in astfel de cazuri, raspunderea ar trebui sa se limiteze la evaluator. S-ar putea ca procurorii sa dispuna de dovezi solide in acest nou dosar ANRP, dar in alte dosare similare au aratat ca si-au bazat acuzatiile tot pe rapoarte supraevaluate fara alte probe suplimentare.

In cazul Videanu, acuzatia de complicitate la abuz serviciu se baza pe faptul ca avocatii lui au cerut scoaterea bunurilor de sub sechestru. Nimic in plus la dosar, zero. Procurorii l-au retinut 24 de ore, au obtinut si arestarea, dar dosarul facut pe genunchi n-a mai tinut ulterior si a picat definitiv in instanta. Ulterior, Videanu a fost achitat. Subliniez: mai ales rateurile in dosarele sonore scad increderea in anchete, in actul justitie in general si pun in discutie profesionalismul DNA.

O controversa intreaga genereaza apoi anchetarea OUG-ului numarul 13, prin care fostul ministru al justitiei, Florin Iordache, a propus modificarea legislatiei penale. Nu doar politicienilor, dar si multor experti in penal li se pare cam mult. Situatia nu prea suporta comparatie cu dosarul Chiuariu, care daduse o hotarare de guvern cu dedicatie, nu un OUG care teoretic se aplica mai multor persoane.

La fel cum magistratilor li se pare exagerat sa fie trasi la raspundere penala pentru deciziile pronuntate, cu exceptia situatiilor clare de coruptie, nici politicienilor nu le convine unde s-a ajuns.
In consecinta, actiunea procurorilor DNA n-a ramas fara replica. Daca voi aveti dreptul sa ne investigati OUG-urile, de ce n-am avea si noi dreptul sa va anchetam hotararile pronuntate? Acesta a fost mesajul politicienilor, transpus intr-un proiect de lege depus de UDMR. Ar fi nevoie de ceva mai mult tact in abordarea cazurilor cu politicieni.

Cum s-a ajuns totusi la unele excese? Cum se explica rateurile acumulate intr-un timp atat de scurt? “In mare parte sunt fapte care in alte circumstante n-ar fi ajuns in fata judecatorului. Nu faci coruptie din orice”, mi-a explicat unul din procurorii cu experienta ai DNA. Au fost insa cazuri cand s-a facut din aproape orice. Mai grave sunt insa situatiile unde s-au cerut si s-au dat arestari, iar in final s-au pronuntat achitari. Vom plati scump la CEDO valul de arestari preventive dispuse si acolo unde nu s-a dovedit in final ca exista vreo culpa penala.

Una din cauzele majore ale deprofesionalizarii unor anchete DNA trebuie cautate inclusiv in colaborarea cu Serviciul Roman de Informatii. Pana la decizia Curtii Constitutionale din 16 februarie 2016, care a scos complet SRI din achetele penale, influenta serviciului asupra anchetelor DNA a crescut constant. Pe baza protocoalelor incheiate dupa trocul Basescu-Ponta si numirea noilor sefi in 2013, colaborarea s-a transformat de-a lungul a trei ani intr-o mica invazie.

Mai multi procurori DNA au raportat situatii in care ofiterii SRI participau la audieri, instalati in birourile procurorilor. Potrivit surselor din sistem, ofiterii erau prezenti zilnic in institutie, unde isi faceau aparitia de cele mai multe ori neanuntati. “Cei de la SRI veneau si cu denuntatorii lor, pe care-i gaseam martori protejati in unele dosare si inculpati in altele. Veneau de mana cu oameni aflati sub influenta lor”, semnaleaza unul din anchetatorii cu care am stat de vorba in documentarea acestui articol.

Dar ofiterii nu le-au adus doar informatii si dosare grele, ci pe usa DNA au intrat odata cu ei si procurori mai slabi pregatiti, dar perfect manevrabili, dispusi sa execute. Unii bine pregatiti au venit si au plecat putin nedumeriti de ce au gasit: tot mai multe dosare care nu puteau fi sustinute in instanta, dar trimise in judecata pe ideea “vedem daca tine”.

Aceasta relatie nefiresc de stransa intre anchetatori si ofiterii de informatii a avut ca rezultat si unele dosare discutabile, pe langa multe altele solid documentate, soldate cu condamnari rasunatoare. Unii procurori au ajuns chiar sa numeasca DNA, in urma cu vreo doi – trei ani, “sectia penala a SRI”. Acesti procurori isi amintesc ca intampla uneori ca informatiile pe baza carora se deschidea un dosar sa vina la pachet cu rechizitoriul si incadrarea gata facute. Unii acceptau, altii refuzau acest mod de lucru.

A nu se intelege de aici ca intreaga colaborare cu SRI s-a rezumat la o influenta nefasta. Ar fi incorect fata de Serviciul Roman de Informatii, mai ales ca dosare grele au fost finalizate mobilizand resurse si logistica importante, cum ar fi dosarul Voicu, Vantu si altele. Scapate insa de sub un control civil real, serviciile n-au convins niciodata pe deplin ca manevreaza in mod corect imensa putere, care le dadeau drept de viata si moarte asupra politicienilor de la putere sau din opozitie.

Dupa decizia Curtii Constitutionale de anul trecut si scoaterea SRI din anchetele penale, ofiterii s-au evaporat din sediul DNA, iar odata cu ei au disparut si marile dosare. La bilantul din acest an, uniformele SRI n-au mai aparut pentru a-si savura partea lor de glorie. Isteria anti-SRI s-a amplificat nu doar dupa decizia CCR de anul trecut, ci mai ales dupa ce s-a aflat de protocoalele secrete de colaborare intre serviciul secret si DNA. S-a trecut apoi in extrema cealalata dupa decizia Curtii, cand printre procurori s-a instalat ideea ca ar fi ilegal sa colaborezi institutional cu un serviciu secret. Or, faptul ca doua institutii de forta schimba informatii nu reprezinta o problema in sine, ar fi absurd sa gandim asa. Marea intrebare este cum o fac, cat de transparent si controlabil este acest proces, pe scurt, ce contine protocolul repspectiv.

Procurorii anti-coruptie au mai trait o vreme din informatiile, denunturile sau chiar din dosare primite cu fundita de la SRI, insa in ultimul an s-a vazut cu ochiul liber ca au incetinut semificativ ritmul in deschiderea de noi mari dosare. Nici condamnari rasunatoare n-au mai prea venit, iar in sedintele de analiza a solutiilor, procurorii sefi din DNA se tem ca vor veni si mai multe achitari in cazuri de arestari celebre. Toata atentia presei s-a concentrat ani de zile pe activitatea DNA-ului de la centru, dar o privire aruncata pe dosarele din teritoriu indica si acolo precaritatea unor cauze.

Am vazut dosare facute pentru abuz in serviciu sau coruptie, cu alesi locali acuzati de fapte minore. De pilda, un ales local i-a cerut “unui angajat care era pontat sa duca la indeplinire activitati de ordin personal”. Alte cauze de luare de mita consta in trei pesti si o sticla de whisky. Aceste acte de coruptie mica reprezinta fara indoiala marea problema a administratiei romanesti, dar e discutabil daca DNA trebuie sa se ocupe de ele sau daca n-ar fi mai simplu de rezolvat prin alt tip de sanctiuni. 

Incetinirea activitatii DNA semnalata in ultimele luni ar putea avea insa explicatii care nu mai tin de vointa sau capacitatea procurorilor de a face dosare. Noua putere actioneaza ostil si la vedere impotriva luptei anti-coruptie, cautand sa slabeasca legislatia. Premierul Grindeanu nu s-a obosit macar sa participe la bilant, fapt fara precedent chiar si pentru o guvernarea PSD, mai putin prietenoasa de obicei cu procurorii. Este de asteptat ca institutii - cheie ca Ministerul de Interne, ANAF sau corpurile de control din ministere sa reduca la minim contactele cu procurorii anticoruptie, urmand linia politica impusa de sus. Pe scurt, nu putem reprosa doar DNA ca nu mai lucreaza la turatia de acum cativa ani: nici logistic, dar nici institutional lucrurile nu mai stau la fel.

Scandalul continuu din jurul procurorului Negulescu a relevat in cele din urma un mod pompierisitic sau chiar abuziv de a realiza anchete, daca privim cu atentie la acest caz particular. Prin demisie, pocurorul a evitat o decizie de excludere din magistratura, dar Negulescu s-a bucurat multa vreme de o inexplicabila sustinere de la varful DNA. Doar dezvaluirile despre activitatea sa de procuror l-au scos din sistem. Acest caz ridica problema calitatii profesionale a unor procurori. Ceva mai multa curatenie si mai mult sange proaspat in structurile DNA, inclusiv in cele de conducere, n-ar strica.

Unii vor utiliza cu rea credinta toate observatiile de mai sus. Le vor prezenta drept dovada suprema DNA lucreaza in mod abuziv, prost sau cu rea credinta, cum reclama zilnic detractorii institutiei. Fals. O parte insemnata din investigatiile procurorilor se finalizeaza cu sentinte de condamnare, iar derapajele sunt inca izolate. In timpul protestelor din Bucuresti si din tara, publicul si-a manifestat din nou increderea in DNA, investind din nou procurorii cu sustinere masiva. Pentru a nu dezamagi publicul care se agata cu disperare de un DNA functional, instituia nu-si permite pur si simplu sa coboare standardele. Procurorii sa nu uite ca sute de mii de oameni au scandat in favoarea DNA, fata de alti ani cand abia daca se gaseau cateva zeci de persoane sa apere institutia in strada. Prin urmare, si procurorii au acum o datorie suplimentara.

Romania TV si Antena 3 mint, exagereaza si manipuleaza reclamand abuzuri la tot pasul in activitatea DNA, iar din cauza isteriei generale generate impreuna cu politicienii corupti, o dezbatere asezata n-a putut avea niciodata loc. Dar ea nu poate fi amanata la nesfarsit, nu castiga nimeni din nimic din asta. Redactorul sef de la Romania Libera, Razvan Chiruta, observa corect ca ideea ca in orice razboi sunt si victime colaterale trebuie depasita, procurorilor trebuie sa le cerem exigenta maxima de acum incolo.

Expunerea problemelor de mai sus reprezinta un mic avertisment. Daca nu vor fi remediate rapid, toate aceste neajunsuri risca sa devina sistemice si vor fi speculate din plin de politicienii corupti. Apoi, sa ne amintim mereu cat de mult datoram cu totii publiculului, care a salvat practic DNA de la desfiintare. Acest public nu le va mai acorda a doua sansa in caz ca vor dezamagi.

PSD si Liviu Dragnea i-au oferit Laurei Codruta Kovesi nesperatul prilej de a trece din defensiva in ofensiva, de a iesi din corzile unde au impins-o Sebastian Ghita, televiziunile, politicienii corupti si propriile vulnerabilitati (acuzatiile de plagiat). Pana mai ieri, DNA se scufunda incet in malaxorul mediatic care l-a tocat pe Coldea pana la eliminarea lui din SRI. Cu totii se asteptau ca urmatoarea victima sa fie Kovesi, dar protestele au prevenit un dezastru si mai mare.

Ar fi pacat sa nu profite de aceasta sansa uriasa, sa continue ce a facut bun la varful DNA si sa repare din mers ce incepe sa mearga prost. Altfel, daca problemele semnalate mai sus se vor acutiza, institutia va face implozie, DNA se va prabusi din interior, fara sa mai fie nevoie de atacuri din exterior.

Cea mai mare eroare a Laurei Codruta Kovesi (cu o experienta de 12 ani la varful parchetului general si DNA) ar fi sa se urce pe valul popular si sa creada ca oamenii au iesit in strada doar pentru ea sau pentru institutia pe care o conduce. Tentatia de a poza in victima a politicienilor, de a se supra-expune in presa internationala e mare. Nu, sutele de mii de oameni au iesit pentru a opri un abuz si pentru ca vor ca legea sa fie egala pentru toti. Ei vor sa continue lupta anticoruptie, dar nimeni nu vrea excese si lipsa de profesionalism.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Androneasca, la pușcărie! „Dă-l în morții lui! Futu-i gâtu’ mă-sii!”. Stenograme DNA / Cum l-a executat Mafia P…

2 Spurcăciunea umană Olguța Vasilescu îl face retardat pe protestatarul Moroșanu, rămas cu un defect de vorbire …

3 Ăsta e tariful lui Gâdea, 10.000 de euro? Atât îi costă pe penalii care urlă seară de seară la Antena 3? Ce sp…

4 BREAKING Firea, amenințată cu pușcăria de administratorul judiciar al RADET! Dezvăluiri incredibile despre băt…

5 Marcel Vela detonează bomba despre 10 august! Anumiți conducători din Jandarmerie au fost în legătură cu anumi…

recomandări

Te ia DNA: Valentin Constantin Bretfelean

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Scene uimitoare filmate prin procedeu time lapse creează impresia unei alte lumi