Kremlinul respinge solicitarea președintelui american Donald Trump ca Rusia să încheie un acord de pace în Ucraina în termen de 50 de zile, altminteri va fi vizată de sancțiuni secundare. Moscova a subliniat că va continua „să-și urmărească obiectivele de război” în ciuda presiunilor internaționale și a sancțiunilor economice, potrivit analizei Institutului pentru Studierea Războiului (ISW).

Luni, președintele american Donald Trump și-a exprimat frustrarea față de refuzul lui Putin de a încheia un armistițiu și a anunțat livrări de arme către Ucraina, inclusiv sisteme de rachete sol-aer Patriot. De asemenea, a amenințat cu noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă nu ajunge la un acord de pace în termen de 50 de zile.

Marți, după anunțul lui Trump că Rusia riscă noi sancțiuni asupra exporturilor sale de petrol către principalii săi cumpărători, ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, a declarat pentru agenția de presă TASS că Moscova consideră „inacceptabile” orice tentative de a i se impune condiții, „în special ultimatumuri”.

Riabkov a subliniat că Rusia este dispusă să negocieze pacea și preferă o soluție diplomatică pentru a încheia războiul din Ucraina, dar va continua să își urmărească obiectivele pe câmpul de luptă în cazul în care SUA și NATO nu iau în serios cerințele Rusiei. El a adăugat că poziția Rusiei este „de neclinitit”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat remarcile lui Riabkov, afirmând că Rusia este pregătită să poarte a treia rundă de discuții bilaterale, însă a învinovățit Kievul pentru lipsa unor progrese în continuarea dialogului.

La rândul său, Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a arătat încrezător că Rusia va putea face față tarifelor americane, așa întrucât se descurcă deja pentru a limita impactul sancțiunilor occidentale impuse anterior.

Liderul Partidului Rusia Dreaptă și deputat al Dumei, Serghei Mironov, a comentat că potențialele tarife americane nu vor afecta cursul sau obiectivele războiului Rusiei în Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin nu a oferit încă un răspuns oficial lui Trump și probabil va cântări ce narațiuni l-ar putea convinge pe Trump să nu dea curs amenințării de a impune tarifele secundare în septembrie.

Președintele rus Vladimir Putin manifestă aceeași lipsă de disponibilitate de a face compromisuri, întrucât adera la teoria sa a victoriei potrivit căreia războiul nu se poate încheia decât cu capitularea Ucrainei, conchid analiștii ISW.

Reuters: Vladimir Putin va continua războiul, netulburat de sancțiuni

Reuters, citând trei surse anonime apropiate Kremlinului, a relatat luni că Putin plănuiește să continue războiul în Ucraina până când Occidentul va ceda cerințelor sale și ar putea chiar să-și extindă condițiile teritoriale pe măsură ce forțele rusești avansează pe câmpul de luptă.

Sursele Reuters au declarat că Putin apreciază că Rusia poate suporta orice alte presiuni economice impuse de Occident.

O sursă a declarat pentru Reuters că liderul de la Kremlin consideră că niciunul dintre angajamentele diplomatice de până acum, inclusiv cu SUA, nu a inclus discuții detaliate despre un plan de pace pentru Ucraina, așa că Putin „va continua până când va obține ceea ce își dorește”.

În ciuda mai multor convorbiri telefonice între Trump și Putin și a vizitelor în Rusia ale trimisului special american Steve Witkoff, liderul rus apreciază că nu au existat discuții detaliate cu privire la fundamentul unui plan de pace, a declarat sursa. „Putin prețuiește relația cu Trump și a avut discuții bune cu Witkoff, dar interesele Rusiei sunt mai presus de orice”, a adăugat persoana respectivă.

Sursele au mai dezvăluit pentru Reuters că Putin are aceleași condiții pentru pace de la începutul invaziei la scară largă din 2022 - condiții asupra cărora Kremlinul a insistat pe parcursul războiului.

Printre condițiile lui Putin se numără angajamentul că NATO nu se va extinde spre est, neutralitatea Ucrainei și acceptarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei.

De asemenea, el este dispus să discute o garanție de securitate pentru Ucraina care să implice marile puteri, însă nu e deloc clar cum ar funcționa aceasta, au declarat sursele.

„Rusia va acționa pe baza slăbiciunii Ucrainei”, a declarat o sursă, adăugând că Moscova și-ar putea opri ofensiva după cucerirea celor patru regiuni estice ale Ucrainei dacă întâmpină o rezistență puternică. „Dar dacă va cădea, forțele ruse vor extinde cuceririle: Dnipropetrovsk, Sumî și Harkov”.

Potrivit ISW, Putin consideră că își poate atinge obiectivele de război continuând să obțină câștiguri pe câmpul de luptă, în timp ce surclasează sprijinul occidental pentru Ucraina și capacitatea Ucrainei de a se apăra.

Kremlinul va analiza declarațiile lui Donald Trump

Kremlinul a luat cunoştinţă de anunţul făcut luni de preşedintele SUA, Donald Trump, cu privire la livrările militare către Kiev şi va analiza în detaliu cuvintele liderului american, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, subliniind că decizia Washingtonului este un semnal de război pentru Kiev.

„Declaraţiile preşedintelui SUA sunt foarte serioase. Unele dintre ele sunt adresate personal preşedintelui Putin. Cu siguranţă, avem nevoie de timp pentru a analiza declaraţiile făcute la Washington”, a spus el.

„Deocamdată se poate spune un lucru este cert: se pare că o astfel de decizie, luată atât la Washington, cât şi în ţările NATO şi chiar la Bruxelles, este percepută de partea ucraineană nu ca un semnal de pace, ci ca un semnal de continuare a războiului”, a subliniat Peskov, citat de agenţia oficială de presă TASS.

La rândul său, viceministrul afacerilor externe, Aleksandr Gruşko, a declarat că Moscova are o atitudine negativă faţă de planurile NATO şi ale SUA de a furniza arme Ucrainei.

Luni, „ s-a vorbit mult despre faptul că Rusia nu ar dori pacea, că nivelul delegaţiei nu este cel potrivit, s-a vorbit despre nişte termene-limită pentru încheierea unui acord, dar nimeni nu a spus că acordul presupune negocieri. Acestea nu există din simplul motiv că Ucraina însăşi refuză să le poarte. Şi aceasta este încă o dovadă că, de fapt, ţările NATO sunt interesate de prelungirea la maximum a acestui conflict, pentru a epuiza Rusia, folosind terminologia lor”, a subliniat diplomatul rus.

În plus, a arătat Gruşko, Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică nu au îndemnat Ucraina să reia negocierile cu Rusia.

„Acest lucru este, în primul rând, foarte ciudat. Începând de astăzi, o parte este fizic absentă - este vorba de partea ucraineană”, a declarat Gruşko. „Din moment ce ieri nu a fost formulat niciun apel către partea ucraineană să răspundă cât mai curând posibil la disponibilitatea Federaţiei Ruse de a relua negocierile, trebuie să concluzionăm de aici că nu există un interes real din partea Occidentului de a contribui la încheierea cu succes a negocierilor. Linia lor pentru noi este absolut clară: este menită să epuizeze Rusia cât mai mult posibil”, a argumentat ministrul adjunct de externe.